Maya Simionescu a fost invitatat lui Ionuț Vulpescu, în emisiunea ”Avangarda”, un podcast despre culisele cercetării alături de câștigătorul Premiului Nobel. 

Episodul 24 al podcastului Avangarda, cu Ionuț Vulpescu, aduce în fața publicului o invitată de excepție. Nu doar pentru că este o femeie de succes, cu o carieră academică și în cercetare extraordinară, în țară și în lume, nu numai pentru că a înființat Institutul de Biologie și Patologie Celulară al Academiei Române, nici pentru că a lucrat îndeaproape cu câștigătorul Premiului Nobel, George Emil Palade. Ci mai ales pentru că este cel mai bun cercetător în domeniul biologiei celulare pe care România îl are în acest moment, și care a vrut să se întoarcă în România și să educe aici generații de cercetători: Acad. Maya Simionescu este vocea care povestește, la microfonul podcastului fostului ministru al Culturii, Ionuț Vulpescu, cum a ajuns România în avangarda cercetării prin anii de curiozitate, sacrificiu, disciplină și cunoaștere pe care i-a petrecut în și dincolo de laboratoarele lumii. Maya Simionescu nu mai are nevoie de nicio prezentare. Activitatea ei academică reflectă un profil erudit, savant: în perioada 1960-1971 a fost cercetător la Institutul de Endocrinologie din Bucureşti, apoi, între 1970-1979, la invitaţia profesorului George Emil Palade, a lucrat ca cercetător şi profesor asociat la Universitatea Rockefeller- şi la Universitatea Yale. După revenirea în ţară, a fost profesor invitat la Universitatea din Yale (1979-1994), la Universitatea McGill din Montreal, Canada (1979), la Universitatea Columbia din New York SUA (1990). Maya Simionescu povestește cât de greu a fost să obțină un pașaport pentru primele ei plecări în America, în contextul în care decadele grele și întunecate ale României comuniste interziceau plecările în familie.

A avut la îndemână „răbdare și tutun”, după cum o sfătuiește George Emil Palade într-o scrisoare, până când a reușit să ajungă în echipa cercetătorului câștigător al Premiului Nobel. Cât de mare a fost intervenția lui Gerorge Emil Palade care, prin aducerea soților Simionescu în SUA, a prevenit fenomenul României insulare în plan științific, care sunt cele mai prețioase amintiri din anii de laborator, dar și din vacanțele petrecute la snorkeling, alături de familia Palade, în America, cât de greu a fost să fondeze alături de prof. Nicolae Simionescu, Institutului de Biologie şi Patologie Celulară (IBPC) din Bucureşti, a Societăţii Române de Biologie Celulară, punând bazele şcolii româneşti de biologie celulară, dar și care au fost motivele pentru care soții Simionescu s-au întors fără regret într-o Românie care nu i-a primit întotdeauna foarte bine, aflați în exclusivitate din podcastul Avangarda. 

Institutul de Biologie și Patologie Celulară al Academiei Române, numărul 1 în cercetarea patologiilor sistemului cardiovascular. Maya Simionescu: „Nu ne oprim aici, pentru că ideea de la bun început a Institutului și a noastră este să ajungi să tratezi. Se știe că cea mai mare mortalitate și morbiditate în lume e datorită bolilor sistemului vascular”

Ionuț Vulpescu: Bună ziua, la un nou episod al podcast-ului meu, vă invit să vă abonați la canalul meu de Youtube pentru a primi notificări atunci când se încarcă un nou episod. Astăzi am marea bucurie de a o avea invitată și gazdă, în același timp, pe doamna profesoară Maya Simionescu. Doamna Academician, vă mulțumesc mult că ați acceptat invitația mea, și vă mulțumesc mult că ne găzduiți aici la Institutul de Biologie și Patologie Celulară al Academiei Române. 

Maya Simionescu: Eu vă mulțumesc pentru invitație și în special vă mulțumesc că ați venit aici la noi să vedeți cum existăm in situ, unde și ce facem toată ziua bună ziua, și ce visăm, ce vrem, ce dorim și ce realizăm. 

I.V.: Dacă am traduce, patologie celulară, pentru marele public... ce ar trebui să înțeleagă?

M.S.: Ar trebui să înțeleagă plecând de la ce am învățat la școală. Celula este partea fundamentală a vieții. Celula are niște reguli foarte bune, cum să trăiască, cum să ne țină. Când vorbim despre celulele noastre, vorbim de noi. Cum să ne țină în stare bună, fiecare are un rol șamd. Ei, celulele astea, la un moment dat, dacă sunt agresate, și de obicei agresate din exterior, nu din interior, un invadator, un virus, o bacterie, o agresiune, orice agresiune asupra celulei, celula aceea încearcă să reziste, asta e prima parte, și rezistă foarte bine o perioadă, după care se îmbolnăvește. Și atunci vorbim de patologia celulei. Când ne îmbolnăvim de ficat, se îmbolnăvește celula ficatului. Deci patologia ficatului înseamnă patologia celulei hepatice, a celulei ficatului. Inimă, când facem un infarct, celula inimii este bolnavă. Deci patologia se referă la modificările care au loc în celulă, și când le vom înțelege pe acelea, vom putea să tratăm și infarctul. De aceea, vorbim de patologie celulară, biologia celulară, să înțelegi cum trăiesc și cum funcționează și ce fac celulele noastre în diferite părți ale corpului. Sunt considerate niște înțelepte, știu foarte bine să se adapteze, știu foarte bine să funcționeze. Fiecare celulă are funcția ei precisă. Una ne apără de invadatori, altă celulă ne face să zâmbim, altă celulă ne ajută să gândim, celula nervoasă, deci biologia celulelor se ocupă de înțelegerea structurii și funcției celulei. Un rol extraordinar de important în dezvoltarea biologiei celulare l-a avut marele nostru profesor și savant George Emil Palade. Asta a făcut el. A descoperit, împreună cu echipele cu care lucra, cum funcționează celula, ce are în ea, ce face fiecare părticică din celulă. Asta e o istorie foarte interesantă. Ca să descoperi asta, împreună cu Albert Claude, că el a introdus sistemul, a dezmembrat celula, în părți componente. Și a studiat fiecare parte componentă ce rol are. Ce structură, ce face. După aceea le-a pus toate la un loc și asta a făcut să înțeleagă el și noi și pentru asta a luat și premiul Nobel. Cum o celulă trăiește, funcționează, sintetizează, cum comunică cu alte celule, deci viața unei celule, biologia celulei. Iar noi, în principal, în institutul nostru, am mers bazat pe cunoașterea normalului la partea patologică. Încercăm să înțelegem cum se îmbolnăvește celula. Biologia celulei. Nu ne oprim aici, pentru că ideea de la bun început a Institutului și a noastră este să ajungi să tratezi. Deci noi în Institut avem ca preocupare principală sistemul cardio-vascular. Și se știe că cea mai mare mortalitate și morbiditate în lume e datorită bolilor sistemului vascular. De aia l-am și ales. Și am ales de la început, am avut în minte trei stagii ale cercetării noastre. Biologia celulară, deci normalul, sistemul cardio-vascular, pe baza căruia să avansăm cunoașterea bolilor, patologia celulară a sistemului cardio-vascular, și după aceea să ne mutăm la terapie, că până la urmă, acesta e scopul. Vă spun, terapia bolilor sistemului cardio-vascular, a infarctului, a bolilor vasculare, a bolilor de sânge șamd. Deci acesta era traseul nostru încă de la înființare, de când ne-am gândit la Institutul nostru. Biologie celulară, patologie celulară, terapie, tratament celular sau terapia aceasta a bolilor. Și sigur că nu se termină. Te întorci mereu să vezi normalul, ca să înțelegi patologicul ca să te duci la terapie. Dar majoritatea proiectelor noastre azi se concentrează pe terapie celulară. 

Rămâneți pe DCNews.ro pentru părțile următoare din interviu. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News