Am dezbătut astăzi, la Colegiul Național „Sf. Sava” din București, împreună cu inspectorii școlari generali din toată țara, proiectul Legii învățământului preuniversitar. Este important să acționăm într-o manieră adecvată pentru ca instituțiile din domeniu să fie pregătite pentru punerea în aplicare a noii legi și a măsurilor din Proiectul ,,România Educată” și să-și concentreze demersurile asupra elevului ca subiect principal, contribuind astfel la reducerea abandonului școlar și a ratei de părăsire timpurie a școlii și asigurând creșterea performanței printr-un just echilibru între echitate și performanță. Apreciez nivelul și profesionalismul dezbaterii cu inspectorii școlari generali!

Tot astăzi au fost semnate și acordurile de implementare între reprezentanții ministerului, în calitate de coordonator de reformă/responsabil pentru Componenta C15 - Educație - PNRR și reprezentanții inspectoratelor școlare județene, cu scopul de a implementa investițiile specifice Schemei de Granturi din cadrul Programului Naţional de Reducerea Abandonului Școlar (SG-PNRAS). În baza celor 42 de acorduri semnate astăzi, inspectoratele școlare județene vor încheia contracte de finanțare cu 1.415 unități de învățământ ale căror proiecte au fost aprobate. Suma totală eligibilă pentru runda 1 PNRAS este în valoare de 965.360.925,30 lei pentru următoarele categorii de cheltuieli eligibile:

(a) Cheltuieli pentru servicii (maximum 15% din valoarea totală a grantului);

(b) Cheltuieli de natură salarială (maximum 15% din valoarea totală a grantului);

(c) Cheltuieli pentru evenimente și deplasări (maximum 15% din valoarea totală a grantului);

(d) Cheltuieli de formare a cadrelor didactice (maximum 5% din valoarea totală a grantului);

(e) Echipamente și software (minim 20% - maxim 25% din valoarea totală a grantului);

(f) Cheltuieli mici lucrări de amenajare și mobilier (maximum 10% din valoarea totală a grantului);

(g) Cheltuieli pentru alte bunuri și servicii, inclusiv/mai ales asigurarea unei mese (maximum 35% din valoarea totală a grantului);

(h) Cheltuieli cu subvenții, ajutoare, premii (maximum 10% din valoarea totală a grantului).

Reducerea abandonului școlar este o prioritate pentru Ministerul Educației. Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS) - inițiat de Ministerul Educației - face parte din cadrul Proiectului Național de Reformă „România Educată”, cu finanțare PNRR.

Investițiile vor ajuta unitățile de învățământ gimnazial de stat, cu risc ridicat și mediu de abandon și părăsire timpurie a școlii, pornind de la premisa că abandonul școlar este un fenomen complex, declanșat de un cumul de cauze asociate unor factori de risc diferiți ce trebuie abordați într-o manieră integrată: personali, școlari, sociali, economici și culturali.

Respectăm și asigurăm dreptul fiecărui elev la șanse egale de acces și de progres în educație, dar și de finalizare a studiilor. PNRAS sprijină dreptul elevilor din zonele dezavantajate la educație, pentru că sistemul trebuie să fie centrat pe cel care învață și să se adapteze la nevoile lui, astfel încât fiecare elev să își atingă maximumul de potențial.

România, pe ultimul loc în UE la alocările bugetare pentru cercetare și dezvoltare în 2021

Alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare în Uniunea Europeană s-au situat la 244 de euro pe persoană în 2021, în creştere cu 33% comparativ cu 2011, însă România este pe ultimul loc în rândul statelor membre cu doar 19 euro pe persoană, un plus de 8,5% comparativ cu 17,5 euro pe persoană în anul 2011, arată datele publicate, miercuri, de Eurostat.

Cele mai mari alocări bugetare pentru cercetare-dezvoltare au fost înregistrate în Luxemburg (689 de euro pe persoană), Danemarca (530 de euro pe persoană) şi Germania (471 de euro pe persoană).

La polul opus, cele mai mici alocări bugetare pentru cercetare-dezvoltare sunt în România (19 euro pe persoană), Bulgaria (24 de euro pe persoană), Letonia (45 de euro pe persoană) şi Ungaria (60 de euro pe persoană), potrivit Agerpres.

În ultimul deceniu, cele mai mari creşteri procentuale în alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare au fost înregistrate în Letonia (cu un salt de 212%, de la 14 euro pe persoană în 2011, până la 45 de euro pe persoană în 2021), Grecia (cu un avans de 161%, de la 58 până la 152 de euro pe persoană) şi Ungaria (creştere de 101%, de la 30 până la 60 de euro pe persoană). În contrast, alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare au scăzut în Spania, cu 2%, de la 155 de euro pe persoană în 2011, până la 152 de euro pe persoană în 2021.

Potrivit Eurostat, alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare în Uniunea Europeană s-au situat la 109,2 miliarde euro, echivalentul a 0,8% din PIB, în creştere cu 6% comparativ cu situaţia din 2020 (102,7 miliarde euro) şi cu 35% mai mult decât în 2011 (81,1 miliarde euro). În cazul României, alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare au crescut cu aproximativ 3,4%, de la 352,82 milioane euro în 2011, până la 364,07 milioane de euro în 2021.

Ca procent din PIB, alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare în UE au crescut uşor în ultimul deceniu, de la 0,72% din PIB în 2011, până la 0,75% din PIB în 2021. La acest capitol, trei state membre au înregistrat creşteri semnificative, respectiv Grecia (0,57 puncte procentuale), Germania (0,22 puncte procentuale) şi Luxemburg (0,13 puncte procentuale).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News