Posibila introducere a impozitului pe cifra de afaceri de la 1 ianuarie 2018 a stârnit vii controverse în spațiul public. Conform noului program de guvernare, prezentat de premierul Tudose, de la începutul anului viitor companiile nu vor mai plăti impozit pe profit, ci pe cifra de afaceri, cu 2-3 trepte de impozitare. 

Este o reacție a Guvernului României la faptul că marile companii străine realizează profituri consistente în România, pe care însă îl transferă, prin diverse subterfugii legale, către companiile-mamă. Prin urmare, firmele străine care profită de oportunitățile din piața românească, nu plătesc aici aproape deloc impozit pe provit. Drept urmare, impozitul pe cifra de afaceri, adică un impozit raportat la încasările firmei, indiferent de valoarea profitului, ar fi menit să determine companiile străine să plătească taxe și în România, pe măsura veniturilor pe care le realizează în țara noastră.

Trei sferturi din impozitul pe profit provine de la firmele românești

Conform unui studiu al Confederației Naționale a Patronatului Român, în totalul cifrei de afaceri din România, companiile străine au o pondere aproximativ egală cu cele românești. Cu toate astea, 77% din totalul profiturilor nete declarate în România sunt obținute de firme românești și numai 23% sunt obținute de firme străine. De asemenea, contribuția capitalului românesc la valoarea adăugată brută este de 3 ori mai mare comparativ cu cea a capitalului străin, în condițiile în care în companiile românești lucrează de două ori mai mulți angajați, respectiv 2,44 milioane de salariați în firme românești, față de 1,18 milioane în firmele străine. Mai mult decât atât, într-un studiu al specialiștilor BNR, se arată că în economiile dezvoltate veniturile fiscale provin preponderent de la marii contribuabili - 65% în Germania și 70% în Marea Britanie. În România însă, numai 48% din veniturile fiscale sunt încasate de la aceste firme, care sunt în general companii multinaționale. În schimb, în țara noastră, contribuabilii mici și mijlocii, adică în firmele românești în proporție de peste 90%, generează 52% din veniturile fiscale, cu două treimi mai mult decât în țările dezvoltate menționate mai sus. Există așadar disfuncții structurale majore în ce privește participarea companiilor străine la plata taxelor în România, în special în legătură cu impozitul pe profit.

Președintele PSD Liviu Dragnea se întreabă retoric dacă firmele străine au dificultăți manageriale în România, din moment ce declară profituri mult mai mici decât companiile românești, oferindu-se să acorde sprijin managerilor străini. "Împreună cu aceste companii străine, trebuie să vedem ce se poate face pentru ca și ei să aibă un profit mai mare și statul român să încaseze un impozit pe profit aferent mai mare, totul în cadrul unui proces predictibil", afirma Liviu Dragnea.

Impozitul pe cifra de afaceri, enunțat inițial în programul lui Sorin Grindeanu

Mai mulți comentatori din spațiul public au privit această idee a impozitului pe cifra de afaceri ca o schimbare de tactică a PSD după înlocuirea propriului Guvern, pentru a obține venituri pentru acoperirea găurii generate de creșterea salariilor. În realitate, ideea nu e deloc nouă. Ea a fost enunțată destul de clar și în programul de guvernare care a purtat semnătura lui Sorin Grindeanu și în care se promitea, la pagina 13, „extinderea aplicării impozitării veniturilor pentru toate companiile din România, începând cu 1 ianuarie 2018, fără însă a încălca normele europene în vigoare".

Măsura este reluată în aproape aceiași termeni și în programul noului premier Mihai Tudose: : „Vom introduce impozitarea veniturilor pentru toate companiile din România, (impozit pe cifra de afaceri) începând cu 01 ianuarie 2018. Acest impozit va înlocui impozitul pe profit și va avea 2 sau 3 trepte de impozitare", se arată la pagina 17 din noul program, angajat de Tudose în fața Parlamentului.

O idee mai veche a consilierului președintelui Iohannis

Introducerea impozitului pe cifra de afaceri, pentru a forța companiile străine să plătească ceva taxe și în România nu este doar o idee din programul de guvernare al PSD. Această viziune este împărtășită și de Administrația Prezidențială.

Cosmin Marinescu, profesor la Academia de Studii Economice din București și consilier pe probleme economice al președintelui Iohannis, punea în discuție încă de la începutul anului 2013 introducerea „unui impozit elementar de 1-2% asupra cifrei de afaceri", care ar fi "uşor de conceput, de calculat şi de administrat". El declara într-un interviu publicat de ziarul Bursa: "Ne putem gândi, de exemplu, la desfiinţarea impozitului pe profit şi simplificarea radicală a impozitării afacerilor. S-ar putea trece, de pildă, la o altă formă de impozitare, infinit mai simplă de aplicat şi administrat şi neapărat prietenoasă pentru mediul de afaceri. (...) Avantajul esenţial ar consta în despovărarea afacerilor de diverse sarcini administrative şi birocratice. Iar resursele astfel eliberate vor extinde sfera productivă, cu efect pozitiv direct asupra investiţiilor, producţiei şi nivelului de trai."

Șeful BNR nu respinge ideea...

La acuzații gen "impozitul pe cifra de afaceri este o catastrofă", Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale răspunde printr-o invitație la dezbatere, "o dezbatere serioasă, care să explice cum se împacă impozitul pe cifra de afaceri cu TVA, care este tot un impozit pe cifra de afaceri, doar că pe valoarea adăugată". Guvernatorul BNR a precizat că nu i se pare un lucru rău că experți din cadrul băncii sunt consultați de un guvern sau altul, lăsând astfel de înțeles că introducerea acestei măsuri în programul de guvernare nu ar fi avut loc fără o consultare prealabilă cu experții BNR.

Prin urmare, se pare că asistăm la un joc de ofsaid. Mai multe voci din zona politică și economică au susținut se pare măsura impozitului pe cifra de afaceri, dar în final PSD a rămas singur în lupta cu propaganda mediatică susținută probabil de cei interesați ca această formă de impozitare să nu fie adoptată.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News