Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Marius–Ioan Piso, destituit de la conducerea Agenției Spațiale Române (ROSA). Ce spune Dumitru Prunariu despre ROSA
Marius-Ioan Piso
Marius–Ioan Piso, președinte și director executiv al Agenției Spațiale Române (ROSA), a fost demis, miercuri, de la conducerea instituției.
"Si astazi Marius Piso a fost destituit din functia de presedinte al ROSA. Nu a avut motive si nu a vrut sa-si dea demisia de bunavoie.
No comments!", a scris, miercuri, Dumitru Prunariu pe Facebook.
Marius-Ioan Piso a absolvit în 1982 Facultatea de Fizică de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, cu o lucrare de diplomă în domeniul teoriei relativității generale.
Potrivit unor surse, în ultima perioadă Guvernul ar fi ignorat contribuția României la The European Space Agency (ESA), fonduri care ulterior urmau să se întoarcă în România la institutele de cercetare în domeniu sub forma de Geograpfical Return.
Dumitru Prunariu: Sfantul și impațialul Corp de Control!
Agentia Spatiala Romana (ROSA) este o institutie publica 100% extrabugetara infiintata in 1991 si reorganizata prin H.G. nr. 923/20.11.1995, subordonata Ministerului Cercetarii sub toate formele lui de organizare si denumirile avute din 1991 incoace (acum se numeste Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării). In doua cuvinte, ROSA are ca sarcina principala coordonarea activităţilor spaţiale din România și colaborarea mai strânsă în programe spațiale europene și mondiale.
Cea mai importanta relatie internationala la nivel European pe linie de dezvoltare a Romaniei in domeniul celor mai inalte tehnologii si industrial se realizeaza prin intermediul Agentiei Spatiale Europene (ESA), un organism interguvernamental format acum din 22 de state. Primul acord dintre România şi ESA privind cooperarea spaţială în scopuri paşnice a fost semnat la Paris pe 11 decembrie 1992 şi ratificat prin Legea Nr. 40/1993, moment care a deschis calea pentru participarea românească la mai multe proiecte de cercetare, împreună cu alte ţări europene. A urmat în 1999 Acordul România - ESA privind cooperarea pentru exploatarea şi utilizarea paşnică a spaţiului cosmic, eveniment care a intensificat oportunitățile de colaborare între comunitatea industrială din România și ESA. În luna februarie 2006 s-a semnat aderarea României la Programul pentru Ţările Europene Colaboratoare (PECS) al ESA, iar începând cu anul 2007 România a contribuit la bugetul ESA în calitate de Stat European Cooperant, statut ratificat prin Legea nr. 1/2007.
Începând cu 22 decembrie 2011, România a devenit cel de-al 19-lea Stat Membru al Agenţiei Spaţiale Europene, ca urmare a Legii nr. 262/2011 (17.12.2011) pentru ratificarea Acordului dintre România şi ESA privind aderarea României la Convenţia pentru înfiinţarea Agenţiei Spaţiale Europene şi termenii şi condiţiile aferente, semnat la Bucureşti la 20 ianuarie 2011.
Am participat in 1991 la infiintarea Agentiei Spatiale Romane alaturi de dr.fiz. Marius Ioan Piso si de alti specialisti. Intre 1998 si 2004 am fost presedintele ei. Din 2004 conducerea a fost preluata de Marius Piso, eu intrand o perioada in diplomatie.Sa vedem putin cine este dr.fiz. Marius Piso, cel care de 18 ani conduce Agentia Spatiala Romana, nefiind membru al niciunui partid politic.
La infiintare pana in 2004, dr.fiz. Marius Piso a fost director adjunct, apoi din 2004 pana acum director general. Gandul nostru la propunerea de infiintare a ROSA a fost ca aceasta sa preia ceea ce mostenisem bun pe linie spatiala pana atunci si sa deschida Romaniei un nou drum european si Trans-Atlantic in domeniu. Activitatile spatiale inseamna determinant relatii internationale, cooperare si integrare in proiecte internationale majore. Indivizii care reprezinta institutia sau statul pe aceasta linie trebuie sa fie recunoscuti ca specialisti si buni manageri, altfel de la partenerii straini primesc doar zambete si strangeri de mani si spatele cand se incheie intelegeri importante. Atat eu cat si Marius Piso, alaturi de alti specialisti cu experienta, am reusit sa dezvoltam si sa impunem Agentia Spatiala Romana ca institutie de prim rang la nivelul Europei Centrale si de Est, dar si pe plan mai larg international, sa incheiem acorduri si colaborari importante, sa ne afiliem si sa dezvoltam institutii afiliate, centre de excelenta, sa punem bazele dezvoltarii tehnologice si industriale in domeniu, care sa inceapa sa aduca Romaniei avantaje insemnate. Personalitatea celor care au condus si conduc ROSA este esentiala in relatiile internationale, in increderea pe care ti-o acorda partenerii, dar si pe plan intern. Referindu-ma strict la Marius Piso, acesta si-a incheiat un mandat de presedinte al Comitetului ONU pentru Explorarea Pasnica a Spatiului Extra-atmosferic anul trecut. Din comitet fac parte acum 100 de state membre de pe toate continentele Terrei, care isi aleg prin vot presedintele. In cadrul Academiei Internationale de Astronautica cu sediul la Paris Marius Piso a ajuns de cativa ani vice-presedinte al Academiei, fiind si membru in alte organizatii de specialitate internationale pe baza prestigiului profesional, radicand mult stacheta in domeniul spatial in numele Romaniei.
Revenind la ESA, o etapă importantă în procesul de aderare a constat în desfăşurarea unui audit tehnologic asupra entităţilor relevante din România (institute, centre de cercetare, companii industriale şi IMM-uri) care deţin capabilităţi tehnologice spaţiale. Auditul a fost realizat de ESA, pornind de la un eşantion de 130 de entităţi, pentru 50 dintre acestea organizându-se vizite tehnice şi interviuri.
Statutul de Stat Membru cu drepturi depline in cadrul ESA a permis accesul organizaţiilor din România, în aceeaşi măsură cu alte ţări membre, la toate programele derulate, aceasta constituind un important transfer de tehnologie şi deschiderea unei pieţe de tehnologie avansată. Accesul direct la sistemele spaţiale ESA facilitează dezvoltarea aplicaţiilor spaţiale pentru agricultură, mediu, transporturi, măsurarea dezastrelor, telemedicină etc. De asemenea, proprietatea intelectuală este menţinută la nivel naţional, cu rol important în stabilitatea competenţei în ţară.
S-a stabilit prin acord o contributie anuala a tarii noastre la bugetul ESA, in functie de PIB, din care sunt finantate programele la care participam, cat si functionarea propriu-zisa a agentiei europene. In functie de interesul de dezvoltare al fiecarui stat membru se pot accesa programe suplimentare pentru care se aloca fonduri care devin obligatorii din momentul incheierii acordului pentru acele programe. Multe tari europene s-au dezvoltat tehnologic si industrial ca urmare a programelor ESA (Austria, Spania, Italia etc.)
Uniunea Europeana recomanda ca fondurile publice alocate cercetarii-dezvoltarii in statele membre sa fie de cel putin 1% din PIB. Daca acum aproximativ 15 ani in Romania pentru cercetare, sub un guvern cu o viziune mai larga si un management profesionist, se ajunsese sa se aloce 0,8% din PIB, mobilizarea cercetatorilor si rezultatele obtinute fiind remarcabile, acum Romania aloca doar 0,15% cercetarii, respective 19 euro pe persoană, aflandu-se pe ultimul loc în rândul statelor membre UE. Comparativ, Bulgaria aloca 24 de euro pe persoana si Ungaria 60 de euro pe persoana, ca sa ne raportam doar la doi dintre vecinii nostri. Nu mai pomenim de Luxemburg care aloca 689 de euro pe persoană, nivelul de dezvoltare al tarii si veniturile rezultate din business-ul dezvoltat din activitati stiintifice si aplicatii practice ale acestora fiind evidente.
Romania acceseaza si programe cadru de cercetare-inovare ale Comisiei Europene, unde de asemenea se plateste o contributie anuala substantiala, dar accesarea si participarea la programe se face prin licitatie, Romania recuperand comparative cu alte state o mica parte din fondurile alocate, ramanand in continuare la mai toti parametrii ultima din Europa.
O sansa reala de dezvoltare o ofera participarea la programele ESA, unde contributia varsata institutiei europene (acum 5 ani aproximativ 17 milioane de euro pe an) se reintoarce aproape integral in tara, programele fiind gestionate si proiectele fiind alocate numai institutiilor agreate de ESA care si-au dovedit competitivitatea in programele de pre-aderare si in proiectele ulterioare la care au mai participat. Fondurile investite sunt riguros urmarite, dupa proceduri specifice europene, neputandu-se deturna sau realoca altor proiecte sub nici o forma, iar rezultatele investitiilor in domeniu avand finalitate, fiind parte componenta a unor mari programe europene. Aceasta contributie este obligatorie conform acordului interguvernamental semnat de Romania, la fel de obligatorie ca fondurile alocate pentru NATO sau UE. Contributia se prevede anual de catre Ministerul Finantelor si este alocata Ministerului Cercetarii pentru a face plata internationala propriu-zisa.
Cu totul alta este situatia proiectelor realizate in multe alte domenii la nivel national din acei 0,15% din PIB alocate cercetarii. Nu o data am fost chemat in echipe de evaluare cu sarcina clara din partea ministerului sa re-evaluam proiecte aflate in diferite faze de realizare si sa le taiem fondurile. Cum sa obtii rezultate din cercetare daca ti se taie banii de finalizare a proiectului? Procedandu-se asa, cu o intelegere superficiala si liniara a situatiei, nu o data Guvernul a tras concluzia ca investitiile in cercetare nu aduc bani, deci alocarile de fonduri pentru asa ceva trebuiesc reduse.
In momentul in care banii abia ajung pentru supravietuirea unor institutii, lupta pentru existenta se inteteste, invidiile cresc exponential fata de cei care beneficiaza prin alte mecanisme de fonduri, se folosesc tot felul de metode pur romanesti pentru a face “sa crape capra vecinului”. Destui indivizi cu functii in ministere fac parte din consiliile de administratie ale diverselor institutii de unde incaseaza indemnizatii frumoase, iar daca fondurile scad li se diminueaza si lor indemnizatia. Deci, interesul lor direct este de a face orice ca acele institutii sa beneficieze de fonduri in detrimental altora. Acestia, prin structurile pe care le conduc, au putere si decid sau genereaza decizii in acest sens.
Si uite asa, in loc sa protejam si sa incurajam ceea ce functioneaza si aduce rezultate, acum vreo cinci ani, un raposat deja ministru al cercetarii, invidios pe zona spatiala, cand a primit fondurile obligatorii pentru ESA, le-a deturnat si le-a alocat unor institutii din tara din domeniul lui de interes. Al doilea an, alt ministru s-a speriat ca avem datorii si nu a platit nici el nimic, apoi nici nu a mai fost alocata de finante contributia anuala catre ESA. Normal ca institutia interfata a Romaniei la ESA stabilita prin acordul de aderare, Agentia Spatiala Romana, a depus toate eforturile pentru a indrepta situatia, dar o retea intreaga de functionari de nivelul 2 si 3 din diverse ministere, cu diverse interese, parca intelesi intre ei, au blocat orice incercare de indreptare a situatiei. S-a ajuns chiar ca un director din ministerul justitiei, dupa ce o propunere de HG pentru plata datoriei trecuse de alte ministere, in loc sa o avizeze a scrie pe ea ca nu exista baza legala pentru plata, ignorand complet Acordul de Aderate la ESA si obligatiile asumate prin el. Pe astfel de functionari nu ii trage nimeni niciodata la raspundere, pentru ca ei doar “intocmesc” documente sau “dau avize de specialitate”, cel care semneaza documetul final fiind ministrul, iar acesta pus politic fara competente reale in domeniu nu trece peste avizele unor “specialisti” care de multi ani tin la modul real franele institutiei. Unii dintre acesti “specialisti” devin dintr-o data amabili si gasesc cai de rezolvare a oricarei probleme daca isi iau salarii suplimentare din consilii de administratie ale institutiilor care au de rezolvat situatii dificile, sau daca le angajezi copii, rude sau…prietene pe diferite functii etc.
Agentia Spatiala Romana pe banii alocati ESA, gestionati si controlati la sange de ESA, nu poate sa faca asa ceva. Cei din afara domeniului, care stiu cum s-au facut dintotdeuna treburile in Romania, nu pot sa creada ca din acei bani nu se poate deturna nimic, nu se fura, si nu li se pot face favoruri.
Ce se intampla dupa atatia ani de neplata a contributiei catre ESA, caz unic la nivel European? Conducerea ESA s-a deplasat acum 3 ani in Romania, a discutat si cu Presedintele Romaniei, si cu un vice-prim-ministru de atunci, au obtinute primisiuni ferme de rezolvare a situatiei dar care au fost uitate a doua zi dupa ce acestia au plecat. Au trimis apoi adrese foarte hotarate cu solicitari de esalonare a datoriei si cu propuneri de sanctiuni in caz de continuare a nerespectarii obligatiilor asumate la nivel guvernamental. Din cauza neplatii contributiei am pierdut cam de doi ani dreptul de vot in cadrul ESA, nu mai putem accesa programe, iar daca nu este confirmata plata macar a jumatate din datorie pana la mijlocul lunii octombrie, la Consiliul Interministerial al ESA din noiembrie, la care participa ministrii de resort din toate statele ESA, se decide inchiderea acesului Romaniei la orice resurse europene pe linie spatiala, redistribuirea catre tarile vecine a tuturor proiectelor si programelor in care este inca implicata Romania si interzicerea accesului pe viitor la astfel de programe. Suntem deja considerati la nivel European o tara cu nivel ridicat de risc care pericliteaza programele europene.
Datorita mediocritatii si superficialitatii cu care au ajuns sa fie tratate lucrarile in Romania, multi oficiali se documenteaza din mass media, unde informatia poate ajunge din surse indoielnice sau interesate, stiindu-se ca media e coordonata de diferite grupuri de interese. Nu mai este timp de documentare aprofundata, de sapat in arhive, de analizat istoria si realizarile unor institutii sau indivizi, decizii radicale fiind luate uneori in contradictie cu logica si evolutia reala a unor evenimente, sau… pot fi luate in favoarea altor interese. Principiul de baza astazi este ca in functii importante, dar si mai putin importante, in institutii publice, sa fie numiti “oamenii nostri”, adica membri ai unui partid de guvernamant sau ai unui cerc influent de interese, de regula oameni controlabili, care sa poata aduce avantaje materiale, celor care l-au numit. Nu se mai tine cont de pregatirea profesionala. Deciziile luate de astfel de indivizi sunt in consecinta, institutiile fiind in final puse pe butuci. Dar nu conteaza, in prealabil s-a supt din ele cat s-a putut, de regula bani publici.
Cum dai jos un manager competent pentru a-ti impune “oamenii credinciosi” partidului sau grupului de interese? Nu il poti pur si simplu demite, pentru ca nu ai motive reale si incalci legea. S-a gasit insa o metoda foarte legala de a-l determina sa plece sau sa fie demis, eventual si acuzat de diverse chestii reale sau fictive care il pot duce pana la tribunal. CORPUL DE CONTROL al diferitelor institutii oficiale. Acesta ar trebui desigur sa fie impartial, dar cum sa fie cand este subordonat, iar de la sef poate primi sarcini concrete cu care pleaca in control!
Se pare ca directorul general al ROSA, Marius Piso, a intrat in dizgratia unor cercuri inalte. Multi sunt convinsi ca el “fura bani europeni” si nu stiu cum. Unii guvernanti care cunosc superficial evolutia istoriei noastre in domeniu si primesc tot felul de informatii “pe surse” se intrec in presupuneri care devin pentru unii credibile si apoi baza de decizii, sau li se impun anumite interese deloc transparente.
In perioada in care conducatorul ROSA se afla la cel mai important congres anual astronautic, la Paris, parca coordonat, la institutie a fost trimis si Corpul de control al Primului-ministru si cel al ministrului cercetarii, inovarii si digitalizarii. Mesajul era clar: Marius Piso trebuie sa plece si corpurile de control trebuie sa gaseasca dovezi pentru a-l elimina.
Sfantul Corp de Control isi va face datoria, va gasi ce e nevoie sa gaseasca si va aduce argumentele ca superiorii “sa ia decizii argumentate” si schimbe “legal” conducerea agentiei cu cineva avut poate mai demult in vedere. Orice vor gasi, sunt convins ca nu poate fi legat de ESA si de gestiunea programelor europene sau de bani europeni.
Fac aceste afirmatii din experienta proprie, pentru ca metoda Corpului de Control in schimbarea conducerii institutiilor este de mult patentata si utilizata.
In 2014 faceam parte din Consiliul de Administratie al companiei nationale aeriene TAROM alaturi de alti 4 colegi din diverse domenii de activitate legate de managementul de companie. Conform renumitei OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, care cauta sa revolutionize managementul companiilor de stat, Consiliul de Administratie era total independent in decizii iar conducerea companiei, fara influente politice sau externe de orice natura trebuia sa implementeze programul aprobat de Consiliul de Administratie de restructurare si eficientizare a companiei, care de multi ani inregistra pierderi. Cu toate acestea, Ministerul a impus Consiliului de Administratie sa aleaga un manager strain pentru TAROM si sa ii limiteze salariul la o suma aparent mare dar mica pentru orice manager de companie aeriana europeana. O singura persoana aparent cu experienta in management aerian a acceptat aceste conditii, un director belgian. Si-a adus experti straini cu care a mai lucrat, dar s-a dovedit ca in primul an nu a reusit sa implementeze nici 30% din ce isi propusese si ii aprobasem. Era clar ca directorul nu era performant si am decis schimbarea lui. Numai ca lui deja ii placea in Romania, si a inceput sa se planga ca e persecutat pe la organizatii internationale de la Bucuresti, pe la ambasade, iar nou venita ministra a transporturilor, o blonda PNL-ista total nedocumentata in treburile ministerului, care prefera sa isi plece urechea la barfe si zvonuri decat la documentele Consiliului de Administratie al TAROM, a decis sa nu ne primeasca si sa ne asculte argumentele, dar sa stea ore la discutii cu directorul neperformant, decizand arbitrar ca directorul trebuie menajat si pastrat iar Consiliul de Administratie demis. Cum sa demiti insa un Consiliu de Administratie cu contract pe 4 ani cu clause inclusiv financiare dure in caz de demitere fara justa cauza? A intrunit AGA si le-a dispus pur si simplu sa ne demita. AGA avand in mare parte reprezentanti din minister ne-a demis fara argumente. Contractul nostru insa era semnat cu compania TAROM, asa ca am deschis proces civil impotriva celor cu care am semnat contractual, pentru a demonstra lipsa de justa cauza in demitere. Ministra nu credea ca vom indrazni sa ne judecam, asa ca l-a mobilizat pe un secretar de stat (PSD-ist) sa ne ameninte sa intrerupem procesul civil. Acesta m-a invitat pe mine la minister, ma cunostea mai demult, si iesind din birou pe hol, mai mult in soapta sa nu se inregistreze ceva pe undeva mi-a spus clar ca daca nu oprim procesul ne intenteaza ei proces penal. Pana se lamuresc procurorii asupra acuzatiilor trec ani, se va intrerupe procesul civil si vom mai suferi si consecinte. Spera ca vom cadea pe spate si ne vom speria. Nu exista insa motiv pentru nici un process penal. Mi s-a spus insa ca ei stapanesc demult metoda asta cand e de schimbat vreo conducere si vor trimite Corpul de Control al ministrului sa ne gaseasca nod in papura. Asta au si facut. “Impartialul” Corp de Control a fost trimis la TAROM sa caute nod in papura in documentele si deciziile Consiliului de Administratie demis. Nu au gasit nimic, lucrasem foarte corect si documentat, dar au inventat niste capete de acuzare fictive si ne-au deschis proces penal. Noi nu ne-am speriat si nu am renuntat la procesul civil care isi urma cursul. Dupa jumatate de an de audieri la Procuratura, aceasta a ajuns la concluzia ca nu exista obiectul acuzatiilor si au inchis procesul penal. Dupa doi ani de judecata am castigat procesul civil si Compania TAROM ne-a platit despagubiri substantiale pe care ulterior trebuia sa le recupereze de la adevaratii vinovati de la minister, lucru pe care nu l-a mai facut niciodata. Nimeni dintre cei care au luat decizii ilegale si arbitrare nu a fost vreodata tras la raspundere sau pus sa plateasca ceva. Dar metoda cu Corpul de Control venit cu sarcini clare pentru a avea o baza de demitere a oricarui sef incomod sau nedorit, chiar corect si cinstit, ramane si va ramane de actualitate.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
