Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Mariana Badea, izbucnire nervoasă, izvorâtă din indignare și din revoltă. ”A dat drumul la manele” și a ieșit Bumerangul cuvintelor — Studiu de manele lingvistice
Sursa: Mariana Badea, Facebook
Profesoara Mariana Badea va lansa, în cadrul ediției din acest an a târgului Bookfest (1 Iunie, ora 12:00), volumul Bumerangul cuvintelor — Studiu de manele lingvistice. Publicată la Editura pentru Artă și Literatură, Colecția Violet, „Cartea Bumerangul cuvintelor nu este nicidecum una exclusiv «didactică»”, potrivit prefeței semnate de Odilia Roșianu.
„Cu umor șăgalnic, cu ironie (chiar mușcătoare, câteodată), dar și cu tristețe de multe ori, autoarea ne pune, de fapt, în fața ochilor un roman polițist, unde întrebarea ce răsare nerăbdătoare în mintea cititorului, la orice sfârșit de capitol, este: «Care va fi următorul criminal?». De fiecare dată avem de-a face cu o înlănțuire de cuvinte și expresii «blajine», atacate și, în final, omorâte de «stricătorii de limbă», printr-o «falsificare intelectuală», prin «surogate lingvistice», în timpul unor «concursuri de agramați», pe parcursul cărora toți se luptă pentru ca să ocupe locul I pe acest podium dizgrațios”.
DC News: Cum v-a venit ideea de a scrie cartea? Are vreo legătură intimă titlul cu conținutul ei?
Mariana Badea: Nu a fost o idee, ci o izbucnire nervoasă, izvorâtă din indignare și din revoltă, cu scopul de a contribui la salvarea limbii române din mahalaua intelectuală, în care se lăfăie o cultură suburbană, menținută de nepăsarea și de lipsa noastră de reacție.
Exprimările maneliste se revarsă șuvoi, ne inundă zilnic existența agramații, flecarii și ignoranții, ca o Niagară furioasă și agresivă!
Cartea se numește „Bumerangul cuvintelor”, cu subtitlul „Studiu de manele lingvistice”. În orice carte există o similitudine — nu știu ce înseamnă „intimă” — între conținut și titlu, este definiția intrinsecă a oricărei creații literare!
Recunosc că am „plagiat” titlul după lucrarea lui Titu Maiorescu, „Beția de cuvinte”, cu subtitlul „Studiu de patologie literară”.
DC News: Ce aduce nou cartea dumneavoastră?
Mariana Badea: Cartea nu aduce nimic nou, ci reiterează norme gramaticale vechi, pe care orice persoană care a frecventat cursurile școlare le-a învățat zilnic la orele de limba română, singura condiție fiind aceea de a fi absolvit 7-8 clase elementare! De ce creierul uman nu mai reține vorbirea corectă a limbii române?! Este un semn alarmant de degradare galopantă a acestui organ important și specific omului, care îl deosebește de animale.
DC News: Credeți că tinerii mai învață gramatică? Ați susține schimbarea curriculumului în învățământul preuniversitar în acest sens? Dacă răspunsul este "da", cum facem gramatica să fie „cool”?
Mariana Badea: Tinerii n-ar avea de ce „să învețe gramatică”, ci ar fi trebuit doar SĂ FI ÎNVĂȚAT gramatică! Fostul ministru, dl. prof.univ. Sorin Câmpeanu, care avea habar de ceea ce înseamnă „învățământ”, a avut intenția să introducă studiul Gramaticii limbii române și la liceu. S-a schimbat ministrul, gramatica a devenit desuetă în concepția actualei ministrese prin modificarea subintelectuală a Legii Învățământului, de aceea o tot modifică acum prin felurite hotărâri, de nu mai înțelege nimeni nimic. De altfel, este o vraiște generalizată în toate domeniile vieții noastre, nu numai în învățământ!
Domnișoară Andreea Deaconescu, ați urmat Facultatea de Drept, la admitere ați susținut examen de limba română/gramatică. Sunt convinsă că a trebuit să plătiți meditații ca să vă reamintiți — la nivel de examen — gramatica învățată la gimnaziu, deoarece, odată cu liceul, se oprește contactul cu limba română/gramatica și se studiază doar câteva opere literare, cele scrise de autorii canonici. Câte o operă pentru fiecare autor, adică o poezie, o nuvelă, un roman și un basm cult. Vedeți, câtă importanță acordă „oficialitățile” culturii române, generațiilor care se refugiază în ecrane, pentru că școala nu le oferă nimic sau aproape nimic interesant! S-au scos opere esențiale și interesante ale literaturii române, scriitori importanți, cum ar fi Mihai Eminescu, I.L. Caragiale, Vasile Voiculescu, Mircea Eliade cu literatura fantastică, Alecsandri, cronicarii — de parcă scrierile românești au apărut doar în secolul al XIX-lea etc. Nici nu mai pot vorbi despre asta, că mă deprim...
„Cool” este doar un xenism fără conținut intelectual, ci doar vestimentar, „feișăn” sau, oricum, exterior studiului oricărei științe, așa cum este și gramatica: o știință inclusă în ADN-ul fiecărui român.
DC News: Ați declarat într-un interviu că „Am cerut elevilor mei să numere – în răstimp de 3 zile – cuvintele folosite într-o zi și să facă media. Sigur, verbul «a fi», de pildă, se numără o singură dată, nu toate formele conjugării sau toate formele pronumelor folosite de ei. Ce crezi? Nimănui nu i-a ieșit o sumă mai mare de 100-150 de cuvinte pe zi. Și asta, cu temele la română, la disciplinele economice etc. Cam la atât se reduce vocabularul unui tânăr". Cum ne putem îmbogăți vocabularul în anul 2024, cu atâtea tentații care vin dinspre platformele de socializare?
Mariana Badea: Îmbogățirea vocabularului trebuie să fie o dorință individuală, iar pustietatea intelectuală, de care nu le pasă oamenilor, în general, ar trebui conștientizată, întrucât limbajul este singura cale de comunicare interumană. Dovada incontestabilă a sărăciei lexicale este prima întrebare de la subiectul I, limba și literatura română din cadrul bacalaureatului. De pildă, sensul expresiei „de bună seamă”, la care nu a știut să răspundă niciun candidat, de a trebuit Ministerul să anuleze punctajul, hotărând să se dea tuturor cele 60 de sutimi, așa, gratis! Zilele trecute îi spuneam unui tânăr care se pregătea pentru bacalaureat, că rezumatul este o compunere succintă, concisă a textului dat. S-a uitat la mine nedumerit și mi-am dat seama că nu știe ce înseamnă cuvintele. A zis că Da, nu a auzit niciodată aceste cuvinte! Dar a învățat la școală definiția rezumatului. Poate i-o fi zis „o relatare pe scurt”, dar nu știu dacă „relatare” o fi ceva cunoscut de el...
Tentațiile care vin dinspre „platformele de socializare” sunt facile, nu activează creierul în profunzime și, cu timpul, acesta se „dezactivează”. Știți, probabil, un adevăr universal-valabil, demonstrat științific: „Orice organ neîntrebuințat se atrofiază”.
DC News: De ce nu se vorbește mai mult despre gramatica actualizată? De ce refuză profesorii să o predea?
Mariana Badea: Aceasta este mâhnirea mea profundă! Este incredibilă NEPĂSAREA, INCONȘTIENȚA, IRESPONSABILITATEA tuturor factorilor a căror datorie le intră în salarii! Nu mai vorbesc despre conștiința pe care fiecare dintre aceste „oficialități” ar fi trebuit să o manifeste: Academia Română, Ministerul Învățământului (sau al Educației sau cum se mai tot schimbă denumirea), Inspectoratele Școlare, numeroșii profesori de limba și literatura română! La greva de anul trecut școlar nu s-a pomenit nimic, în afară de salarii, pe „rețelele de socializare” nu se discută decât despre salarii, despre titularizările cu un regulament inept etc.
Eu am scris „GRAMATICA ACTUALIZATĂ” cu un efort inimaginabil, am studiat GRAMATICA ACADEMIEI, GRAMATICA doamnei acad. Gabriela Pană Dindelegan, GRAMATICA DE BAZĂ A LIMBII ROMÂNE, ca să reușesc o GRAMATICĂ pentru elevi, la nivelul lor de înțelegere. Apoi, mi-am dat seama că ei nu pot asimila doar noțiunile teoretice, așa că am scris „EXERCIȚII DE GRAMATICĂ ACTUALIZATĂ”, rezolvate și explicate. Ca profesor, am simțit nevoia să-mi fac datoria față de elevi și am mari satisfacții când ei îmi scriu că nu au nevoie de meditații și că înțeleg perfect din cele două cărți.
Redau mai jos câteva noțiuni actuale din noua Gramatică, să vedem dacă se mai recunosc acestea:
„Calitatea de centru, calitatea de adjunct și posibilitățile combinatorii ale unei clase lexico-gramaticale, realizări ale părților de propoziție, cliticele anticipate sau reluate, pronumele semiindependent, semiadverbul, circumstanțialele sau complementul prepozițional, relația ternară sau relația de interdependență, cele cinci conjugări, verbele inerent reflexive, pasive, modale sau nepersonale, alte expresii cu numere sunt doar câteva dintre conceptele, abordările și actualizările Gramaticii limbii române”.
Nu este corectă afirmația că profesorii refuză să o predea, dar manualele conțin puține noțiuni actuale, iar pentru pregătire, un profesor de română trebuie să studieze asiduu ca să modifice în concepție gramatica tradițională. De altfel, cred că acesta este motivul pentru care nu s-a introdus Gramatica la liceu, pentru că nu are cine s-o predea.
În finalul interviului, țin neapărat să-i invit pe cititorii DC News să vină la două lansări de carte, ce vor avea loc la târgul Bookfest, Pavilionul B2.
Datele sunt următoarele:
- Prof. Mariana Badea - Trilogia „LITERATURA ROMÂNĂ PENTRU ELEVI” - POEZIA, PROZA, DRAMATURGIA - o lucrare monumentală, foarte necesară elevilor de gimnaziu și, mai ales, de liceu.
- Lansarea: VINERI, 31 mai, ora 13,00, la Cafeneaua Literară - Prof. Mariana Badea - „BUMERANGUL CUVINTELOR - STUDIU DE MANELE LINGVISTICE”.
- Lansarea: SÂMBĂTĂ, 1 Iunie, ora 12,00, la Cafeneaua Artelor
Vă aștept!
Mulțumesc anticipat!
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
