"Banatul şi Unirea la 100 de ani" a fost tema dezbătută, joi, la Universitatea "Eftimie Murgu" din Reşiţa, în contextul marcării pe 3 august a împlinirii unui secol de la intrarea Armatei Române în Timişoara. 

"Întâlnirea de la universitate reprezintă, în fapt, o continuare a manifestărilor dedicate, iniţial, Centenarului Marii Uniri, 1 Decembrie 1918, în cadrul cărora s-au evidenţiat personalităţi care şi-au adus contribuţia la Unirea de la Alba Iulia. Iată-ne, acum, pentru a continua aceste dezbateri, de data aceasta cu accent pe ceea ce înseamnă Centenarul Bănăţean. Este cunoscut faptul că 3 August 1919 a marcat intrarea Armatei Române în Timişoara, iar din acel moment discutăm, efectiv, de ceea ce înseamnă trecerea unei părţi semnificative din ce a fost Banatul istoric, la România", a declarat prorectorul Universităţii "Eftimie Murgu" din Reşiţa, Christian Chioncel. 

Manifestarea este un preambul la data de 3 august, o zi importantă prin semnificaţia istorică a datei, care marchează intrarea Armatei Române în Timişoara, instaurarea oficială a limbii române în administraţia publică şi unirea Banatului cu România Mare.

"Este important să spunem că, odată cu data de 4 iunie 1920, deci odată cu semnarea Tratatului de la Trianon, respectiv cu recunoaşterea lui ulterioară şi la nivelul Franţei şi la nivelul Marii Britanii, statutul Banatului este cel de astăzi. Face excepţie o singură localitate, Jimbolia, care, în baza criteriului etnic, al densităţii populaţiei româneşti, urmează în 1922 şi se finalizează în 1924 un schimb de localităţi, astfel încât să se respecte criteriul împărţirii teritoriale şi al alipirii fiecărei provincii acolo unde populaţia majoritară îşi exprima dorinţa. Iată-ne, aşadar, la o sută de ani, odată cu instituirea principiului administraţiei româneşti, care pe teritoriul judeţelor Timiş - Torontal se finalizează la 3 august", a afirmat dr. Ada Cruceanu-Chisăliţă, care a prezentat şi lucrarea "În lumea fără cer, noiembrie 1918 - iunie 1920". 

Despre Centenarul Unirii Banatului cu România au mai vorbit prof. Dan Obersterescu - "Banatul în 1919 - o problemă europeană", prof. Gheorghe Jurma, despre "Regionalism bănăţean în perioada interbelică", prof. univ. dr. Gheorghe Popovici despre "Unirea Banatului cu România (1.12.1918 - 3.08.1919) - cărarea spre altoirea la noile generaţii a unei conştiinţe sănătoase", precum şi lectorii universitari doctori Mihaela Martin şi Cristian Rudolf, care au prezentat lucrarea "1919, administraţie şi etnicitate în Banatul românesc".

Manifestarea a fost organizată de Universitatea "Eftimie Murgu" din Reşiţa, Biblioteca Judeţeană "Paul Iorgovici" Caraş-Severin, Colegiul Tehnic Cărăşean, Forumul Democratic al Germanilor Caraş-Severin şi Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor din Reşiţa. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News