Bucureștiul este sufocat de construcții, mașini, clădiri și gunoaie.

„Nu am avut, din păcate, perspectiva unui nou București, integrat într-un proiect urbanistic cu perspectivă medie ca timp”, a spus managerul Muzeului Municipiului București, Adrian Majuru, în cadrul unui interviu acordat DCNews.

„Bucureștiul nu este un oraș turistic, din păcate. A fost cu greu îndreptat în direcția aceasta și cu 100 de ani în urmă. Este un oraș de business, de city-break pentru turismul - dacă vreți - aventuros. Un loc în care să vii și să pleci către alte locuri. Aventuros în ce sens? Pentru cei care vor să prospecteze, într-adevăr, periferiile unei lumi mai puțin cartografiate din perspectiva vieții lor. Și vin în special pentru asta. Se duc în Vietnam, vin și în România. Dar nu sunt mulți”, a precizat Adrian Majuru.

„Generațiile tinere vor să experimenteze. Minimalismul este încă destul de viguros și este apreciat”, a mai spus acesta în cadrul interviului.

Managerul Muzeului Municipiului București, Adrian Majuru, interviu la DC News și DC News TV:

30 de ani pierduți în dezvoltarea Bucureștiului. Marea eroare care s-a făcut în Capitală

Cum ar trebui să se dezvolte sănătos un oraș?

Răspunsul este simplu, dar pare complicat de aplicat de către conducători: trebuie să gândești pentru generația următoare. De altfel, pentru București, ultimul plan urbanistic gândit organic datează din anul... 1939.

Managerul Muzeului Municipiului București, Adrian Majuru, a vorbit despre acest subiect la DC News și DC News TV.

„În momentul în care te referi la un spațiu pe care vrei să-l colonizezi cu un cartier, atunci trebuie să iei în considerare și ce se va întâmpla peste o generație. În momentul în care dezvolți infrastructura, trebuie să te referi obligatoriu la orașul de peste 40 de ani. Și atunci investești mai mult acum pentru a nu te sufoca mai târziu.

Ultimul plan, gândit organic, în această perspectivă, a fost în 1939, în timpul lui Carol al II-lea. Rigorile și perspectivele de dezvoltare urbană, dincolo de granițele de atunci administrative, au însemnat includerea comunelor suburbane, dar în anii '50, de către noul regim. Au apărut noi cartiere, iar la început nu era asfalt, nu era canalizare, nu era apă potabilă. În anii '50-'60 erau sistematizări în zone insalubre, lucru care s-a schimbat după 1974. Atunci au pus în practică, fragmentar, elemente gândite la sfârșitul perioadei interbelice”, a zis managerul Muzeului Municipiului București, Adrian Majuru.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News