Mai mulți godăcei flămânzi, surprinși într-o pădure din Neamț. Imagini spectaculoase și cu o ciută, însoțită de un cerb - Video în articol
Vezi în articol imaginile.
Romsilva a publicat imagini cu mai mulți godăcei flămânzi, surprinși într-o pădure din Neamț, dar și cu o ciută însoțită de un cerb, filmați în Parcul Național Piatra Craiului .
"Mulți și flămânzi. Godăcei fără număr și mama lor, filmați la o hrănitoare amenajată de colegii noștri de la Ocolul Silvic Roman, Direcția Silvică Neamț. Scroafele de mistreț fată anual între 4 și 6 purcei pe care îi alăptează până la vârsta de 3 – 4 luni, femelele fiind foarte protective cu puii lor. Femelele trăiesc în cârduri împreună cu purceii şi godacii, fiind conduse de scroafele cele mai bătrâne, numite şi „scroafe conducătoare”. Masculii tineri sunt acceptaţi în cârduri până la vârsta de un an, iar cei maturi sunt solitari", se arată într-o postare pe pagina de Facebook a Romsilva.
Imagini cu o ciută și un cerb sulițar
"O ciută plouată în prim plan, într-un selfie neintenționat și un cerb sulițar în plan secund, personajele noastre de azi de pe această cameră de monitorizare din Parcul Național Piatra Craiului. De ce ciută și nu căprioară? Femela cerbului se numește ciută. Căprioara este femela căpriorului (Capreolus capreolus L.) și nu a cerbului (Cervus elaphus L.). Denumirea de ”căprior” se referă la ambele sexe. Masculul se numeşte ţap roşu, iar femela căprioară. Puiul, până la vârsta de 10 luni se numeşte ied (iadă). Ţapii cu coarne simple, neramificate, care au împlinit un an se numesc suliţari sau ţăpuşari, cei cu câte două ramuri la un corn se numesc urcari.
În timpul iernii, căpriorii se strâng în cârduri pe care specialiștii le numesc ciopoare, de până la 30 indivizi și chiar mai mulți, aparținând ambelor sexe. Începând cu perioada împerecherii, care debutează toamna, până când fată, ciutele trăiesc în cârduri, conduse de regulă, de ciuta cea mai bătrână. Ciuta fată unul sau doi viței, mai rar trei, aceștia având pe corp, în primele trei luni, pete deschise la culoare, pentru a se camufla față de prădători.
Parcul Național Piatra Craiului, unul dintre cele 22 de parcuri naționale și naturale administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, are o suprafață de 14.800 de hectare în județele Brașov și Argeș, din care 10.860 de hectare păduri, din acestea peste 6.000 de hectare fiind protejate", se arată într-o altă postare a Romsilva.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News