Cât de mult te ajută magneziul când vrei să adormi
Data publicării:
Autor: Florentina Constantin
WhatsApp
Imagine cu rol ilustrativ / Sursa foto: pxhere.com
Imagine cu rol ilustrativ / Sursa foto: pxhere.com
Știai că magneziul are un rol uriaș când vine vorba de somn? 

Magneziul este un mineral care ajută peste 300 de enzime să efectueze diferite reacţii chimice în organism, inclusiv controlul zahărului din sânge, reglarea tensiunii arteriale, producerea de energie, glicoliza, funcţia musculară şi nervoasă, fosforilarea oxidativă şi sinteza proteinelor.

Magneziul acţionează şi ca un conductor electric care contractă muşchii şi menţine bătăile constante ale inimii. De asemenea, magneziul ajută la calmarea sistemului nervos, ajutându-l să funcţioneze mai eficient şi are un rol important în multe dintre etapele de transformare a proteinelor în substanţe chimice care cresc senzaţia de somnolenţă.

Acest mineral se obţine destul de uşor prin alimentaţie, însă persoanele cu o dietă dezechilibrată în general sau cu incapacitatea de a-l absorbi, pot avea un risc mai mare de deficienţă de magneziu. Alimentele bogate în magneziu sunt migdalele, spanacul, laptele de soia, untul de arahide, avocado, produsele lactate, ouăle, bananele.

Dozele foarte mari de magneziu, cum ar fi 5.000 de miligrame pe zi, devin toxice, putând provoca bătăi neregulate ale inimii, tulburări ale funcţiei renale sau chiar stop cardiac. Acestea sunt doze extrem de mari, iar cantităţile în limitele aportului zilnic recomandat nu prezintă riscuri.

Semnal de alarmă privind suplimentele de magneziu și vitamina D: Degeaba le luăm!

Recent, medicul nutriționist Mihaela Bilic a tras un semnal de alarmă privind suplimentele de magneziu, dar și de Vitamina D

"Super-Știre: vitamina D nu funcționează fără magneziu. Mai mult de jumătate din populația globului are un deficit de vitamina D. Până acum, se știa că o alimentație săracă în vitamina D și expunerea insuficientă la razele soarelui provoacă această carență. Studiile recente au scos la iveală un alt aspect: vitamina D nu este folosită optim dacă nivelul de magneziu este scăzut. 

Degeaba luăm suplimente, riscăm ca vitamina D să fie stocată în organism în loc să fie folosită eficient. Aportul optim de magneziu este de 420mg/zi pentru bărbați și 320mg/zi pentru femei. Din păcate, alimentația modernă nu acoperă nici jumătate din doza recomandată, prin urmare puțină vitamină D care circulă în sânge va fi incomplet utilizată fără magneziu. Carența de magneziu este un dezechilibru nutrițional recent și are cauze multiple. 

Modificarea obiceiurilor alimentare, consumul de produse rafinate, ultra procesate și sărace în micronutrienți sunt cauzele principale. În dieta zilnică, întâlnim tot mai rar produse precum  fasole boabe sau linte, nuci sau migdale, tărâțe sau cereale integrale. Până și banana, care este bogată în magneziu, a fost pusă la colț de dragul siluetei.

"Merită să tragem un semnal de alarmă"

Stresul cronic și somnul insuficient, de proastă calitate, cresc nevoile de magneziu. Stilul de viață alert și dezechilibrat afectează sistemul nervos și epuizează rapid rezerva de micronutrienți. La asta se adaugă consumul de alcool care perturbă echilibrul acido bazic și favorizează pierderea urinară de magneziu. Bolile cronice precum diabetul și sindromul X metabolic, hipertensiunea și nivelul crescut de colesterol sunt consumatoare de magneziu. Iar tratamentele medicamentoase cu antibiotice, diuretice și antiacide au ca efect secundar o eliminare masivă de magneziu. 

Merită să tragem un semnal de alarmă pentru magneziu, un mineral indispensabil funcționării optime a organismului. Este implicat în peste 300 de mecanisme responsabile de metabolism și este esențial pentru activarea vitaminei D. Fără magneziu sistemul nervos își pierde echilibrul, oasele și dinții își pierd rezistența și mușchii nu pot funcționa. Contracția musculară este dependentă de magneziu, iar activitatea inimii și presiunea arterială sunt influențate de nivelul lui în sînge. 

Corpul uman nu este capabil să sintetizeze magneziu, deci trebuie adus din alimentație. Care sunt cele mai bune surse? Pe primul loc avem semințe și oleaginoase: semințe de dovleac, migdale, caju semințe de pin, alune. Urmează apoi leguminoase: fasole boabe, soia, linte, năut și quinoa. Dintre legume merită lăudat spanacul, iar la sectorul fructe banana e campioană. Cat despre suplimente, alegeți sărurile organice de magneziu, în doze cuprinse între 100 și 250 mg/zi", a explicat Mihaela Bilic pe Facebook.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
pixel