Maeștri și discipoli: Expoziție cu nouă artiști clujeni, la New York
Autor: Magdalena Popa Buluc | Publicat pe: 12 ian 2017, 12:49
WhatsApp
Oana Farcaș, Awake with my Demons, 2013
Oana Farcaș, Awake with my Demons, 2013
Aseară la  Galeria Richard Taittinger  din New York a avut loc vernisajul  The Wanderers: Contemporary Painting From Cluj,  care cuprinde 30 de lucrări semnate de 9 artişti clujeni.

Curatorul expoziţiei este Maria Rus Bojan, stabilită la Amsterdam, care porneşte de la motivul romantic al rătăcitorilor. “Această expoziţie este o încercare de a prezenta esenţa picturii româneşti: o predispoziţie pentru liric şi nostalgie, exprimarea neliniştii într-un prezent post comunist apăsător”.

În comunicatul de presă de la Fabrica de Pensule ce anunţă evenimentul se arată că, de peste un deceniu, Cluj Napoca este un centru de artă înfloritor atât pentru lumea artistică din România, cât şi pentru cea internaţională. 

 

Marius Bercea, Aloe and Cadillac,  2016

 

Nouă artişti din generaţii diferite expun în proiectul de la New York într-un dialog continuu. Pentru această expoziţie, Maria Rus Bojan subliniază faptul că abordările pictorilor aflaţi sub aceeaşi etichetă reunesc în expoziţie lucrări semnate de Ioan Sbârciu (1948), Cornel Brudașcu (1937), Victor Răcătau (1967), Aurelian Piroșca (1973), Marius Bercea (1979), Robert Fekete (1987), Alin Bozbiciu (1989), Oana Farcaș (1981) și Sergiu Toma (1987), generaţii de artişti cu pincipii, concepte şi abordări pictoriale diferite, astfel încât expoziţia îşi propune o reevaluare a noţiunii de şcoală.

 

Oana Farcaș, The Suiters, 2016

 

Expoziția va oferi o altă perspectivă a ceea ce înseamnă Școala de pictură de la Cluj, dincolo de percepția iniţială, cunoscută prin artiști de mare calibru internațional, cum sunt Adrian Ghenie sau Victor Man

“Este prima dată când cei doi maeștri, Brudașcu și Sbârciu, expun împreună în străinătate într-o galerie de asemenea importanță, alături de foști studenți și discipoli. Expoziția este menită să aducă un omagiu celor doi maeștri ai Clujului, subliniind rolul lor extrem de important în formarea atâtor generații de pictori la Cluj. De asemenea, expoziția se dorește a fi o introducere pentru publicul american a fenomenului pictural de la Cluj, fenomen care trebuie privit din perspectivă istorică, aducând în față pe cei care au contribuit decisiv la articularea acestui context special care a stimulat dezvoltarea profesională a multor tinere talente, inclusiv a celor care acum aduc o faima absolută orașului nostru.

 

Cornel Brudașcu Untitled Trumperter and Portrait in the Background, 2015

 

În ceea ce privește galeria în care va avea loc expoziția, Richard Taittinger Gallery este o galerie nouă la New York, cu un program îndreptat spre promovarea artiștilor din alte spații artistice decât cele vestice. Richard Taittinger provine din familia care a înființat Casa de Champagne Taittinger, devenită mai apoi una din familiile dominante în mediul de afaceri internațional și în zona imobiliară din Paris. Richard Taittinger este căsătorit cu Elodie Montesquiou de Fezensac, aceasta provenind din vechea artistocrație franceză, care a dat Franței mai multe figuri de stat, mareșali, miniștri, promotori ai iluminismului. 

 

Aurelian Piroșca, Right You Are( if you think so), 2016

 

Ceea ce au în comun artiștii prezenți în expoziție nu este doar identitatea locală sau națională, ci un sentiment de apartenență, de nostalgie pentru trecut și de anxietate față de prezentul precar. În ciuda diferitelor experiențe de viață pe care le-au avut, în timpul comunismului și în timpul schimbărilor dramatice care au urmat în anii lungi de tranziție, acești artiști au depășit trauma istoriei îmbrățișând o nouă paradigmă care a combinat abordarea conceptuală a artei vestice cu tradiția picturii figurative. Succesul acestui fenomen stă în atitudinea reflexivă care implică nu doar o filtrare a rupturilor dintre istorie și timp, prezență și memorie, ci și un proces de transfigurare care tinde spre auto-descoperire”, scrie Cristina Beliger în Transilvania Reporter, relevând totodată scurte caracterizări ale celor nouă artişti.

 

Alin Bozbiciu, Maria Eulalia, 2016


Cornel Brudaşcu este unul dintre puținii artiști români asociați cu Pop Art și mentor pentru numeroși artiști printre care Victor Man, Adrian Ghenie, sau Alin Bozbiciu. Lucrările sale din anii ’70 au fost recent expuse la Tate Modern în Londra, în cadrul expoziției World Goes Pop (2015) și achiziționate de Centrul Pompidou din Paris. Lucrările din expoziția actuală sunt compoziții reprezentând nuduri.

Ioan Sbârciu este profesor și președintele Senatului Universității de Artă din Cluj. A fost mentorul tuturor artiștilor asociați cu fenomenul Școlii de la Cluj, de la Adrian Ghenie, Victor Man, Marius Bercea și Mircea Suciu, la generația tânără reprezentată de Oana Farcaș, Alin Bozbiciu, Sergiu Toma și Robert Fekete. Picturile lui Ioan Sbârciu dezvăluie o racordare profundă cu noțiunea de spațiu. 

 

Victor Răcătău, Walk Around the Sun, 2016

 

Picturile lui Victor Răcătău sunt dominate de o enigmă impenetrabilă unde destinul și natura riscantă a aleatoriului sunt exemplificate de motive precum aruncatul zarurilor. Lucrările sale sunt populate de labirinturi și hărți, unde spațiul psihologic, imaginar și istoric este pus într-o ordine aparentă.

Marius Bercea este cunoscut pentru picturile sale pline de culoare, de mari dimensiuni, care adeseori combină arhitectura modernistă cu elemente fantastice. Lucrările lui combină momente ale vieții de zi cu zi în medii închise sau deschise ca pasaje sumbre de trecere: drumuri, încăperi cu uși deschise spre alte încăperi, piețe largi. 

 

Marius Bercea, Guardians of the Molecules, 2016

 

Picturile Oanei Farcaș reflectă propria ei identitate, filtrând realitatea și transformând-o într-un univers personal distinct și discret.

Lucrările lui Robert Fekete emoţionează prin melancolia atât de caracteristică Romantismului german, reinterpretând în cheie contemporană lucrările lui Caspar David Friedrich. 

Picturile lui Alin Bozbiciu se remarcă prin studiile sale de expresivitate și lumină. 

 

Aurelian Marius Piroșca, The Great Selfie, 2016

 

Lucrările de mari dimensiuni ale lui Aurelian Piroșca pot fi interpretate ca alegorii contemporane ale absurdității umane și ale deziluziilor.

Picturile din expoziţia de la New York demonstrează o serie de experienţe care ne transformă pe toţi în rătăcitori prin lume.

 

Alin Bozbiciu


Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?