”Astăzi confirm intenția statului de a deține 100% din acțiunile EDF”. Noul premier francez Elisabeth Borne a reiterat ceea ce președintele Emmanuel Macron anunțase deja în timpul campaniei electorale: Parisul vrea controlul deplin al companiei care administrează centralele nucleare din Franța, potrivit Europa Today.

Faptul că un guvern condus de liberali (și liberaliști) vrea să revină la monopolul public poate părea contradictoriu în afara granițelor transalpine, cu atât mai mult când se consideră că acest lucru ar deschide un front cu Bruxelles-ul în materie de concurență.

Dar problema este că nimeni nu mai dorește să investească într-o companie care are fisuri în reactoare și conturi, în timp ce Macron trebuie să țină sub control prețurile facturilor. 

În 2021, datoria companiei EDF s-a ridicat la 42,3 miliarde EUR

La începutul lunii martie, a anunțat o scădere cu 26,2 miliarde de euro a marjei brute de exploatare pentru 2022 datorită, pe de o parte, creșterii volumului de energie electrică vândută la preț redus din ”motive de stat” (adică pentru a contracara creșterea prețurilor la gaz), iar pe de altă parte, scăderea producției nucleare legată de o problemă de coroziune a mai multor reactoare.

De fapt, aproape jumătate din cele 56 de reactoare ale Franței sunt în prezent închise. În afară de operațiunile de întreținere de rutină programate de ceva timp, unele întârziate și din cauza pandemiei, a împinge EDF să suspende o parte din producție este o presupusă problemă de fabricație a unei părți din reactoare identificate la sfârșitul anului 2021.

Cu alte cuvinte, acestea sunt fisuri de 3 mm adâncime care au apărut pentru prima dată pe un circuit de urgență al unui reactor de la centrala Civaux. Această problemă are un nume, ”coroziunea la stres”, au spus inginerii EDF.

În ciuda dimensiunii reduse a defectului, este ”un fenomen grav”, deoarece se află în interiorul reactorului, a explicat președintele Autorității Transalpine de Securitate Nucleară, Bernard Doroszczuk, în cadrul unei audieri în Parlament.

De aici, decizia de a opri toate cele 12 reactoare care au fost construite pe modelul celui Civaux în așteptarea unor verificări amănunțite. ”Tratarea acestor anomalii va dura câțiva ani”, a avertizat Doroszczuk.

Ceea ce complică lucrurile este faptul că reactoarele care prezintă crăpături sunt cele mai recente, în timp ce cele mai vechi se apropie de data de sfârșit de viață. Macron a lansat mai întâi planul pentru construirea a 6 noi reactoare de ultimă generație, apoi a adăugat că vrea să prelungească durata de viață a centralelor.

Costul operațiunii, inclusiv întreținerea extraordinară și instalațiile noi, ar fi în jur de 100 de miliarde de euro conform estimărilor făcute de EDF și Guvern. Pentru Curtea de Conturi Transalpină și alți experți din sector, investițiile necesare ar fi de fapt mult mai mari. Un exemplu

Președintele francez a promis că o mare parte din aceste investiții vor fi acoperite cu fonduri și garanții publice. Mai mult, Statul deține în continuare 83% din acțiunile EDF.

Problema este însă că persoanele private nu par dispuse să-și joace rolul în relansarea energiei nucleare. De fapt, investițiile în acest domeniu sunt din ce în ce mai riscante.

Cazul noii uzine de la Flamanville este emblematic: lansată în 2006, trebuia să fie gata în 2012 și a costat 3,3 miliarde. Astăzi, lucrările sunt încă în desfășurare, iar prețul operațiunii a depășit 12 miliarde, de aproape patru ori suma bugetată inițial.

În plus, în fața consecințelor pe termen lung ale războiului din Ucraina, care au readus în vogă măsurile de control al prețurilor, marjele pentru rentabilitatea investiției par mici. 

Îndoielile de la Bruxelles

Din toate aceste motive, Macron vrea să recâștige controlul total asupra EDF.  Răcumpărarea acțiunilor ar trebui să coste în jur de 5 miliarde  de euro. Dar cea mai mare piedică ar putea fi Comisia Europeană, care nu vede bine o operațiune care ar risca să lovească concurența.

Pe de altă parte, Parisul ar putea influența două aspecte: primul, așa cum am menționat deja, este necesitatea de a menține facturile sub control și de a evita returnarea vestelor galbene.

A doua este problema siguranței: privatizarea parțială a EDF, așa cum arată starea de sănătate a reactoarelor, nu a adus beneficii în acest sens. Într-adevăr, țările vecine precum Luxemburg și-au exprimat în mai multe rânduri îngrijorarea cu privire la siguranța fabricilor franceze. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News