Președintele francez Emmanuel Macron a înlocuit luni câțiva miniștri, într-un proces de remaniere a Cabinetului, care era așteptată după ce alianța sa de guvernământ și-a pierdut majoritatea în parlament.

Macron l-a numit pe directorul Crucii Roșii Franceze, Jean-Christophe Combe, noul ministru al Solidarității și al persoanelor cu dizabilități, în locul lui Damien Abad, care este anchetat într-un scandal de viol. Abad a negat acuzațiile.

În timp ce portofoliile ministerelor de Externe, Finanțe și de Apărare au rămas neschimbate, Macron a făcut câteva modificări în alte poziții cheie.

Macron l-a numit pe Laurence Boone, economistul-șef al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), ca nou ministru al Europei, în locul lui Clement Beaune, un negociator cheie pentru Brexit, care devine noul ministru al Transporturilor.

Christophe Bechu, primarul orașului Angers, a fost numit ministru al Mediului, în locul lui Amelie de Montchalin, o loială lui Macron care și-a pierdut locul la alegerile parlamentare din 19 iunie.

De asemenea, miniștrii Sănătății și al Mediului au fost înlocuiți tot din cauză că nu și-au păstrat locurile.

În timp ce alianța lui Macron a câștigat cele mai multe locuri în Parlamentul Franței, a pierdut majoritatea absolută și va trebui acum să construiască coaliții pentru a promova legislația.

Analiștii politici au considerat rezultatul alegerilor drept o înfrângere majoră pentru Macron, care și-a asigurat cu ușurință un al doilea mandat prezidențial în mai, învingând-o pe lidera de extremă dreapta, Marine Le Pen.

Macron anunță instalarea unei prezențe militare franceze pe termen lung în România

Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat joi, la finalul summitului NATO de la Madrid că Franța, națiunea-cadru a grupului de luptă al Alianței Nord-Atlantice în România, va instala o prezență pe termen lung în România, fiind vorba despre o brigadă de luptă care va putea fi activată de pe teritoriul francez în caz de nevoie și dislocată în România.

“Dacă războiul s-a întors în Europa, NATO nu este în război. Revenirea războiului în Europa a făcut necesară consolidarea posturii de descurajare și apărare a NATO”, a spus președintele francez, Emmanuel Macron.

“Am putut să confirm la acest summit dorința noastră de a consolida în continuare mecanismul nostru pentru a răspunde nevoilor aliaților noștri europeni în funcție de necesități, așa cum va fi cazul unei brigăzi în România și, prin urmare, ca și în cazul celorlalți aliați care sunt națiuni cadru pentru diferitele desfășurări, Franța a decis să își ia acest angajament față de România și față de toți aliații“, a precizat președintele Franței potrivit unui articol publicat de Calea Europeană.

Macron a precizat că Franța va continua “această prezență, cu sisteme cu rază medie de acțiune și cu dorința de a construi centre de pregătire, deci instalarea unei prezențe pe termen lung”.

“În calitate de națiune lider în prezența consolidată a NATO în România, avem la dispoziție echivalentul unei brigăzi ca întărire care poate fi activată de pe teritoriul francez în caz de nevoie”, a spus Macron.

Anunțul lui Macron privind prezența pe termen lung în România vine să completeze deciziile liderilor NATO cu privire la resetarea posturii de apărare și descurajare în Europa și asumarea unei apărări înaintate pe întreg flancul estic.

La fel a anunțat anterior și președintele american, Joe Biden, conform căruia va instala în România o brigadă americană - între 3.000 și 5.000 de militari - și comandamentul acesteia, capabile să disloce elemente subordonate pe flancul estic.

În acest moment, în România, se mai află și peste 2.000 de militari americani, în baza unor înțelegeri bilaterale România – SUA.

“Ca parte a întăririi posturii NATO pe flancul estic, se face referire la o prezenţă terestră substanţială şi persistentă, la întărirea apărării aeriene şi antirachetă, la pre-poziţionarea de echipamente militare şi îmbunătăţirea infrastructurii pentru asigurarea întăririlor, aspecte deosebit de importante pentru România.

Acum, atât nordul, cât şi sudul flancului estic au o structură similară, care se bazează pe prezenţa americană şi grupurile de luptă, ceea ce asigură coerenţa posturii pe întregul flanc, aşa cum am cerut noi tot timpul”, a declarat, în context, și președintele Klaus Iohannis.

Întrebat despre cum ar putea fi luată decizia avansării grupurilor de luptă la nivel de brigadă atunci când și dacă situația o va impune, Iohannis a răspuns: “Dacă și când situația o impune vor stabili militarii”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News