Preşedintele francez Emmanuel Macron a decis să faciliteze accesul la arhive clasificate de peste 50 de ani, inclusiv la cele asupra războiului din Algeria, după cum a preconizat raportul istoricului Benjamin Stora, informează marţi AFP, conform Agerpres.
Şeful statului francez 'a luat decizia de a le permite serviciilor de arhivă să înceapă de mâine (miercuri) declasificări de documente aflate sub incidenţa secretului de apărare naţională (...), până la dosare din anul 1970 inclusiv', a anunţat Preşedinţia franceză într-un comunicat.
'Această decizie va fi de natură să scurteze în mod sensibil perioadele de aşteptare legate de procedura de declasificare, fiind vorba în special de documente legate de războiul din Algeria', potrivit textului. Anunţul intervine la o săptămână după recunoaşterea de către preşedintele Macron, 'în numele Franţei', că avocatul şi liderul naţionalist Ali Boumendjel a fost 'torturat şi asasinat' de armata franceză în timpul războiului din Algeria, în 1957.
Palatul Elysee: Decizia asupra arhivelor 'demonstrează că ne mişcăm foarte repede'
Aceste gesturi de aplanare sunt recomandate în raportul înmânat preşedintelui francez, pe 20 ianuarie, de către istoricul Benjamin Stora, în scopul 'reconcilierii memoriei' şi 'pentru a privi Istoria în faţă'. Decizia asupra arhivelor 'demonstrează că ne mişcăm foarte repede', subliniază Palatul Elysee. Însă anvergura ei depăşeşte cadrul istoriei Algeriei, iar Macron 'a auzit cererile comunităţii universitare', care se plânge de dificultăţile accesului la arhive clasificate de peste 50 de ani, din cauza aplicării scrupuloase a unei circulare privind protecţia secretului de apărare naţională.
'Guvernul a angajat o activitate legislativă de ajustare a punctului de coerenţă între codul patrimoniului şi codul penal', pentru 'a întări comunicabilitatea, fără a compromite securitatea şi apărarea naţionale', cu obiectivul de a ajunge la un nou dispozitiv 'înainte de vara lui 2021', precizează Palatul Elysee.
Salutând recentele decizii luate de Macron, autorităţile algeriene cer de ani de zile deschiderea arhivelor coloniale, precum şi o reglementare a problemei 'dispăruţilor' din timpul Războiului de Independenţă - mai mult de 2.200 de persoane, potrivit Algerului - şi celei a testelor nucleare franceze din Sahara algeriană. 'Gesturile simbolice nu pot avea anvergură decât dacă sunt susţinute de mobilizări ale cetăţenilor asupra fiecărei probleme: arhivele, testele nucleare, persoanele dispărute', a subliniat la începutul lui martie Benjamin Stora, într-un interviu acordat cotidianului francofon El Watan.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
- Cine a furat România. Cea mai mare propagandă a fost scoasă la iveală
- BANCUL ZILEI: De ziua soacrei
- Funeriu: E o greșeală fundamentală să părăsești România sau Republica Moldova pentru a te muta mai la Vest
- Pască fără aluat. Rețeta lui Liviu Dragnea pentru Paște 2024 / video
- Condiment folosit de Paște plin de pesticide
- Ursul a dat iama în gospodăria lui Adrian Năstase. Prima reacție a fostului premier / foto în articol
- Nicușor Dan: De ce nu e apă caldă în București / video
- Avea mici afaceri de 20 de ani în România, dar a plecat în UK, cu toată familia. ”În HoReCa, erau cele mai mari și mai grele controale. Veneau la două săptămâni și nu plecau fără... ”
- Când se termină coșmarul de pe Prelungirea Ghencea. Nicușor Dan spune de ce lucrările durează foarte mult. ”Tot timpul așteptăm unii după alții”
- De ce criptomonedele sunt „un mare nu”. Mitroi (analist de investiții): E eminamente speculativ. Creșterea vine doar din achiziția altcuiva