Temperatura medie globală a aerului la suprafață a crescut la 17,15 grade Celsius — cu 0,06 grade mai mare decât recordul marginal de duminică, conform Serviciului de Schimbări Climatice Copernicus, care monitorizează aceste tipare din 1940.
Recordul fusese stabilit pentru patru zile consecutive la începutul lunii iulie 2023. Înainte de asta, cea mai fierbinte zi a fost în august 2016.
„Lunea trecută am stabilit un nou record global pentru cea mai caldă temperatură medie globală absolută vreodată — adică mergând înapoi zeci de mii de ani,” a spus omul de știință climatic Karsten Haustein de la Universitatea Leipzig din Germania.
În ultimele zile, orașe din Japonia, Indonezia și China au înregistrat temperaturi record. Țările din Golf, de asemenea, au suportat indici de căldură — care iau în calcul umiditatea — depășind 60 de grade Celsius. Între timp, temperaturile din multe părți ale Europei au depășit 45 de grade Celsius.
Schimbările climatice, provocate de arderea combustibililor fosili, sunt cauza acestui record, au spus oamenii de știință. Dar, spre deosebire de anul trecut, care a văzut schimbările climatice combinate cu fenomenul El Nino pentru a aduce un nou record zilnic, nu este cazul în această lună iulie. Haustein a spus că este „remarcabil” că recordul a fost depășit acum, când lumea se afla deja într-un teritoriu neutru și nu mai resimțea impactul El Nino.
Efectele încălzirii globale
Încălzirea globală are numeroase efecte asupra mediului și societății, cel mai important fiind temperaturile medii globale tot mai ridicate, cu valuri de căldură mai frecvente și intense. Odată cu creșterea temperaturilor asistăm la topirea ghețarilor și a calotelor glaciare. Reducerea gheții marine arctice și topirea ghețarilor de munte contribuie la creșterea nivelului mării, amenințând comunitățile de coastă.
Schimbări în tiparele precipitațiilor, cu unele regiuni experimentând mai multe inundații și altele mai multe secete. Frecvență și intensitate crescute ale fenomenelor meteorologice extreme, precum uragane, taifunuri și furtuni.
Pierderea habitatelor și schimbările climatice forțează multe specii să migreze sau să se adapteze, cu unele specii riscând extincția. Schimbările climatice afectează producția agricolă prin modificarea perioadelor de vegetație și prin creșterea incidenței fenomenelor meteorologice extreme.
Și, nu în ultimul râd, creșterea temperaturilor și evenimentele meteorologice extreme pot duce la probleme de sănătate, cum ar fi insolații, boli cardiovasculare și extinderea zonelor de răspândire a bolilor infecțioase.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
- PSD spune că a găsit originalul cărții lui Ciucă - „În slujba țării”. E scrisă de doi generali / foto
- BANCUL ZILEI: Naufragiatul...
- Propunerea trimisă de sindicate la partide pentru modificarea Legii pensiilor. Lista principalelor schimbări solicitate
- Adrian Negrescu, previziuni sumbre pentru 2025: Vom pierde câteva sute de mii de locuri de muncă
- Român stabilit în Anglia: "În Marea Britanie, copiii plătesc părinților chirie. Noi, românii, avem simțul familiei" - VIDEO
- Vrei copii după 35 - 40 de ani? Dr. Alice Barbu (SANADOR), recomandare pentru toate femeile care cred ca mai e timp / video
- Primarii și prefecții, complici în încălcarea legii în cazul inundațiilor din Galați și Vaslui
- Soarta oamenilor care au rămas fără case, la mâna unui condamnat penal de la Apele Române, plătit cu 4000 de euro lunar
- Noi explozii în Liban. Staţii de emisie-recepţie walkie-talkie ale Hezbollah au fost detonate - Update: Reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU / Video
- Iohannis, cap de listă la Senat? Diana Tache, informație pe surse despre candidatură / video