Temperatura medie globală pentru perioada de 12 luni până la sfârșitul lunii mai a fost de 1,63 grade Celsius peste media preindustrială - făcând-o cea mai caldă perioadă similară din momentul începerii înregistrărilor în 1940, a declarat Serviciul de Schimbări Climatice Copernicus.

Această medie de 12 luni nu înseamnă că lumea a depășit deja pragul de încălzire globală de 1,5°C, care descrie o medie a temperaturii pe decenii, dincolo de care oamenii de știință avertizează asupra impacturilor mai extreme și ireversibile.

Într-un raport separat, Organizația Meteorologică Mondială (OMM) a ONU a declarat că există acum o șansă de 80% ca cel puțin unul dintre următorii cinci ani să marcheze primul an calendaristic cu o temperatură medie care depășește temporar 1,5°C peste nivelurile preindustriale - în creștere față de 66% de anul trecut.

Vorbind despre constatările respective, secretarul general al ONU, António Guterres, a subliniat cât de rapid se îndreaptă lumea în direcția greșită și cât de departe este de stabilizarea sistemului climatic.

„În 2015, șansa unei astfel de încălcări era aproape zero”, a spus Guterres într-un discurs marcat de Ziua Mediului. Cu timpul care se scurge pentru a inversa cursul, Guterres a cerut o reducere cu 30% a producției și utilizării globale de combustibili fosili până în 2030.

„Avem nevoie de o rampă de ieșire de pe autostrada spre infernul climatic”, a adăugat el, spunând: „Lupta pentru 1,5 grade va fi câștigată sau pierdută în anii 2020”.

Departe de drum

Emisiile de dioxid de carbon din arderea combustibililor fosili - principala cauză a schimbărilor climatice - au atins un nivel record anul trecut, în ciuda acordurilor globale concepute pentru a reduce eliberarea lor și a unei extinderi rapide a energiei regenerabile.

Cele mai recente date climatice arată că lumea este „departe de drumul” de la obiectivul său de a limita încălzirea la 1,5°C - ținta principală a Acordului de la Paris din 2015 al lumii, a declarat Ko Barrett, secretar general adjunct al WMO.

„Trebuie să facem cu disperare mai mult pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, sau vom plăti un preț tot mai mare în termeni de trilioane de dolari în costuri economice, milioane de vieți afectate de vremea mai extremă și daune extinse mediului și biodiversității”, a spus Barrett.

Barrett a descris efectul de răcire al condițiilor meteo La Niña, care se așteaptă să se instaleze mai târziu în acest an, ca „o simplă interferență în curbura ascendentă” a căldurii simțite în întreaga lume. „Toți trebuie să știm că trebuie să inversăm această curbă și trebuie să o facem urgent”, a spus ea.

În timp ce anul trecut s-a înregistrat ca fiind cel mai cald an calendaristic din istorie la 1,45°C peste temperaturile preindustriale, cel puțin unul dintre următorii cinci ani are șanse mari să fie și mai cald decât 2023, arată datele OMM.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News