Ministrul de Interne, Lucian Bode, a vorbit într-un interviu pentru El Pais despre intenția României de a deveni membră a Spațiului Schengen, dar și despre posibilitatea escaladării conflictului din Ucraina. Lucian Bode se află într-o vizită în Spania, fiind primul ministru român de Interne care a vizitat Spania în ultimii 15 ani, o perioadă remarcabilă deoarece, așa cum el însuși a subliniat în interviul pentru EL PAÍS oferit joi, la Ambasada României din Madrid, românii, cu peste un milion de rezidenți, sunt cea mai numeroasă comunitate străină din Spania. 

Lucian Bode, despre vizita în Spania

Jurnalist: Care sunt rezultatele întâlnirii dumneavoastră cu Grande-Marlaska?

Lucian Bode: România și Spania au un parteneriat strategic din 2013 și am avut ocazia să abordăm probleme comune, cum ar fi cooperarea în domeniul criminalității și al traficului de persoane. Am discutat, de asemenea, chestiuni de pe agenda europeană, cum ar fi azilul, migrația și gestionarea frontierelor externe ale UE. Ne-am întâlnit, de asemenea, cu conducerea Poliției Naționale și a Gărzii Civile și vom continua acțiunile concrete care au dat rezultate, cum ar fi misiunile comune cu polițiștii români care au venit în Spania și au lucrat cu colegii lor spanioli pentru a dezmembra aceste rețele de trafic de persoane. În afară de reuniunile bilaterale ale experților, cum ar fi cea care va avea loc în octombrie, vom organiza probabil, înainte de sfârșitul anului, un summit comun la nivel înalt, care a trebuit să fie amânat de mai multe ori. Și sunt sigur că traficul de persoane va fi pe agendă.

Jurnalist: Țara dumneavoastră este considerată nucleul traficului de persoane în Europa.

Lucian Bode: Este adevărat că România este o țară de origine [a traficului]. În fața acestei situații, așa cum i-am spus omologului meu spaniol, nu există soluții unice, ci soluții comune care trebuie aplicate în coordonare între țările de origine și de destinație. În România, am modernizat sistemul și legislația împotriva traficului de persoane și avem rezultate. Dovada este că ultimul raport al Departamentului de Stat al SUA a trecut țara noastră la nivelul doi, după ce a rămas foarte mulți ani la niveluri mai puțin bune. Interesele rețelelor de crimă organizată au fost, de asemenea, stimulate de agresiunea militară rusă în Ucraina, deși organizațiile de trafic de persoane din această țară către Occident existau înainte de acest război absurd, iar Ucraina era deja al cincilea cel mai mare stat sursă pentru persoanele vulnerabile traficate către Occident.

Jurnalist: Ați abordat cererea României de a adera la spațiul Schengen?

Lucian Bode: Am văzut încă o dată angajamentul deplin al Spaniei față de ceea ce reprezintă o prioritate pentru țara mea. Aspirația noastră este una legitimă, deoarece îndeplinim din plin criteriile tehnice. La mai bine de zece ani de la evaluările [UE], cetățenii noștri încă nu au dreptul de a călători fără controale. România respectă acquis-ul Schengen și contribuie cu eforturile sale la acțiunea solidă a arhitecturii de securitate a Uniunii Europene, dar nu se bucură de beneficiile corespunzătoare. Rolul esențial pe care țara mea îl joacă în această arhitectură de securitate trebuie să fie recunoscut și nu putem continua în această situație nefirească și nedreaptă.

Jurnalist: Există vreun progres în ceea ce privește posibilitatea dublei cetațenie pentru românii din Spania?

Lucian Bode: Grande-Marlaska s-a angajat să transmită această solicitare Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Justiției, care sunt responsabile de această chestiune. Dorim să găsim o soluție care să răspundă dorinței cetățenilor români de a păstra rădăcinile lor și, în același timp, de a se integra în societatea spaniolă. La ultimul recensământ care a ridicat numărul românilor din Spania la peste un milion, peste 100.000 erau deja născuți aici și sunt români din a doua generație.

Jurnalist: Care este opinia guvernului dumneavoastră cu privire la ultimele amenințări ale lui Vladimir Putin?

Lucian Bode: Oricine ar trebui să fie îngrijorat de declarațiile unui dictator care spune că escaladarea acestui conflict va continua, dar este necesar să renunțăm la speculațiile că Putin își va pune în aplicare amenințările [privind armele nucleare]. În același timp, observ cu speranță reacția cetățenilor ruși [1.300 de ruși au fost arestați miercuri pentru că au protestat împotriva înrolării forțate pentru războiul din Ucraina] după aceste declarații iresponsabile. Suntem, de asemenea, îngrijorați de amenințările hibride, adică de atacurile cibernetice ale structurilor militare rusești asupra infrastructurii critice, precum și de dezinformare. În România, suntem îngrijorați, în mod normal, din cauza proximității noastre geografice, dar primul meu gând este că, dacă escaladarea continuă, vor fi mai mulți refugiați, care vor sosi și în condiții mai grele. De la începutul crizei, țara mea a gestionat deja peste 2,4 milioane de persoane care au fost nevoite să părăsească Ucraina; 80.000 au rămas în România, iar jumătate dintre ei sunt minori. După aceea, România a continuat să gestioneze și gestionează în continuare cea mai lungă frontieră terestră din UE, cu o lungime de 2070 de kilometri. Acest lucru demonstrează rolul foarte important pe care îl jucăm în asigurarea securității Europei.

Jurnalist: Rusia a acuzat țara dvs. că a trimis arme în Ucraina în mod clandestin.

Lucian Bode: Au acuzat fără să prezinte nicio dovadă.

Jurnalist: Este guvernul dumneavoastră mulțumit de ceea ce s-a convenit la summitul NATO de la Madrid?

Lucian Bode: Categoric, da. Conceptul strategic care a fost adoptat la Madrid ne permite o mai bună coordonare și prevede o prezență mai mare a forțelor terestre și a apărării militare, a forțelor aeriene, a scuturilor antirachetă și a echipamentelor în toate țările aliate de pe flancul estic, nu numai în Marea Neagră, ci de la Marea Baltică până la Marea Egee. Autoritățile spaniole au înțeles necesitatea de a întări această apărare și colaborează cu trupe în Letonia [650 de soldați și o unitate de apărare aeriană]. Prezența mai multor țări la granița estică contribuie la creșterea încrederii reciproce și demonstrează angajamentul față de articolul 5 al NATO [care obligă apărarea teritoriului tuturor statelor membre].

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News