Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Alegerile din UK: Laburiștii au câștigat o super majoritate, Sunak a fost pedepsit la urne. Cel mai mic rezultat din istoria conservatorilor
FOTO: Agerpres
Marea Britanie a organizat, joi, alegeri parlamentare anticipate, într-o atmosferă politică tensionată. Laburiștii au avut parte de o victorie istorică dacă ne uităm la locurile câștigate. Asta deși procentajul de voturi poate fi mai mic decât cel al fostului lider, Jeremy Corbyn, la alegerile din 2017, când au ieșit pe locul al doilea, la doar 2% distanță de conservatori, dar la 56 de locuri parlamentare diferență. Asta se datorează sistemului electoral al Marii Britanii, care nu folosește principiile proporționalității. În tabăra cealaltă, rezultatul a fost catastrofal pentru conservatori, dar nu atât de rău încât să presupună un pericol existențial sau eventuala preluare a puterii de către părintele Brexitului, Nigel Farage.
Update 6. Reacțiile în urma rezultatelor/ Partidul Conservator, la cel mai mic scor de la înființarea din 1834
Keir Starmer, liderul laburiștilor, și-a exprimat recunoștința față de toți susținătorii și alegătorii săi. Într-un mesaj pe platforma X, Starmer a declarat: „Mulțumesc tuturor celor care au militat pentru laburiști în aceste alegeri și celor care au votat pentru noi, punându-și încrederea în Partidul Laburist reformat.”
Conform exit poll-ului realizat pentru BBC, ITV și Sky, Partidul Laburist este pe cale să obțină o majoritate de 170 de locuri. Dacă aceste previziuni sunt corecte, Sir Keir Starmer va deveni prim-ministru, având sprijinul a 410 deputați laburiști, foarte aproape de recordul de majoritate al lui Tony Blair, din 1997.
Conservatorii se estimează că vor coborî la 131 de locuri, cel mai mic număr de parlamentari din istoria partidului. Până acum, cele mai puține locuri câștigate de conservatori la orice alegeri generale, de la înființarea oficială în 1834, au fost în 1906, când au ocupat doar 156 de locuri.
Liberal Democrații se estimează că ar câștiga 61 de locuri, iar Partidul Național Scoțian (SNP) ar putea avea 10 locuri.
Partidul Reformării Marii Britanii se preconizează că o să câștige 13 locuri, iar Partidul Verde al Angliei și Țării Galilor ar putea să-și dubleze reprezentarea la două locuri.
Plaid Cymru va obține patru locuri, în timp ce alte partide vor însuma 19 locuri.
Este important de menționat că sondajul nu acoperă Irlanda de Nord. Istoric vorbind, exit poll-urile din ultimele cinci alegeri generale au avut o acuratețe impresionantă, cu o marjă de eroare de 1,5 până la 7,5 locuri.
Deși Laburiștii par să fi asigurat o victorie categorică, majoritatea lor ar putea fi totuși mai mică decât cea obținută de Tony Blair în 1997. Cu toate acestea, este posibil ca această victorie să fie obținută cu un procentaj de voturi mai mic decât cel al fostului lider Jeremy Corbyn, în 2017.
Ed Davey, liderul Partidului Liberal-Democrat, a declarat că acest exit-poll sugerează cel mai bun rezultat al formațiunii din ultimele generații. El a subliniat că liberal-democrații au câștigat mai multe locuri decât în orice alte alegeri generale din ultimul secol. Deși există încă multe necunoscute, Davey a afirmat că este extrem de mândru de partidul său.
Partidul Reformării Marii Britanii, condus de părintele Brexitului, Nigel Farage, pare să aibă rezultate mai bune decât se anticipa inițial. Acest lucru se datorează, în mare parte, scăderii voturilor conservatorilor în circumscripțiile pe care le dețineau anterior și avansului reformiștilor în zonele care au votat pentru Brexit, la referendumul din 2016. Totuși, numărul exact de locuri pe care le va câștiga Reform UK rămâne incert, modelul de calcul sugerând că există multe locuri unde șansele lor de a câștiga sunt relativ mici.
Update 5. Rezultate exit-poll
Partidul Laburist: 410 locuri;
Partidul Conservator: 131 locuri;
Partidul Liberal-Democrat: 61 locuri;
Partidul Reformării Marii Britanii: 13 locuri;
SNP: 10 locuri;
Plaid Cymru: 4 locuri;
Partidul Verde: 2 locuri;
Alții: 19 locuri.
Pentru majoritate e nevoie de 326 de locuri.
Update 4. Ce ar însemna o super majoritate a laburiștilor pentru românii din Marea Britanie?
Jurnalistul român Ciprian Vîrlan, corespondent Antena 3-CNN în Londra, a explicat ce va însemna rezultatul alegerilor de astăzi pentru românii stabiliți acolo:
„Această super majoritate va face foarte ușoară o renegociere a Brexitului. Chiar unul dintre mesajele cheie ale Partidului Conservator, în această campanie, a fost - ”nu votați laburiștii că ne vor duce în Europa!”. Cu toate acestea, Keir Starmer a declarat că nu se pune în discuție o reîntoarcere în Uniunea Europeană, însă niște noi înțelegeri cu privire la comerț vor putea avea loc. Să ne amintim puțin de episodul de anul trecut, când Keir Starmer a fost invitat de Macron la discuții, înaintea Regelui Charles al III-lea. Ulterior a fost în Spania și în Germania.
Deci poate fi observată intenția liderului laburist de a ne îndrepta iarăși spre Europa. Asta nu se va întâmpla peste noapte, mai ales că Uniunea Europeană ne-a avertizat cu privire la faptul că nu respectăm înțelegerea deja existentă, dar ușa rămâne deschisă. Dacă laburiștii vor fi inteligenți, aceștia trebuie să rezolve criza forței de muncă, ceea ce i-ar avantaja și pe românii de aici. Aceștia speră, mai ales, să-și readucă familiile în Marea Britanie. În momentul de față, trebuie să spunem că o viză de muncă este aproape o loterie, mai ales de când Partidul Conservator a modificat criteriile în luna aprilie.”
Update 3. Cine e Keir Starmer, probabil următorul premier al Marii Britanii?
Cunoscut pentru pozițiile sale liberale în plan social și moderate din punct de vedere fiscal, Starmer se află în fruntea sondajelor înaintea alegerilor parlamentare din această săptămână. Acesta a devenit lider al opoziției în 2020 și este parlamentar din 2015.
O eventuală victorie a lui Starmer ar însemna revenirea la putere a Partidului Laburist după un deceniu și jumătate, ultimul lider laburist care a câștigat alegerile generale fiind Tony Blair în 2005. Într-o țară unde Partidul Laburist a fost adesea în opoziție în ultimul secol, Starmer pare să profite de criticile aduse guvernării conservatoare în ultimii 14 ani, o perioadă marcată de evenimente de amploare, inclusiv Brexitul, pandemia Covid-19, Războiul din Ucraina și schimbările repetate de conducere în fruntea Partidului Conservator, care au dus la numirea a 5 premieri în tot acest timp.
În campania sa electorală, Starmer s-a angajat să aducă competență în guvernare, să naționalizeze parțial anumite ramuri feroviare și utilitare, să mărească salariul minim, să impoziteze taxele școlilor private, să îmbunătățească sistemul de sănătate publică și să introducă micul dejun gratuit în școlile primare.
Personalitatea sa complexă și diversele sale poziții au contribuit la profilul său public foarte pestriț. Starmer a fost cunoscut pentru criticile sale adresa monarhiei britanice în trecut, dar a fost și înnobilat de Prințul Charles. Acesta a mai fost cunoscut în trecut și pentru susținerea mișcării Black Lives Matter. În plus, se spune că Starmer a fost o inspirație pentru personajul Mark Darcy din seria Bridget Jones, fiind, la fel ca și Darcy, avocat pentru drepturile omului.
Prenumele său, Keir, reflectă o parte din identitatea sa scoțiană și irlandeză, însemnând „întunecat” sau „întristat” în gaelică. Crescut într-o suburbie bogată din Londra, deși familia sa era de origini muncitorești, Starmer a avut de înfruntat prejudecățile sociale încă din tinerețe. Tatăl lui, Rodney Starmer, un muncitor mecanic, și mama lui, Josephine, asistentă medicală, au contribuit la valorile lui social-democrate.
În cariera sa de avocat pentru drepturile omului, Starmer a luptat împotriva mai multor companii petroliere, dar și a corporației McDonald's, demonstrând angajament față de justiție socială și egalitate. Apoi, a trecut de la apărarea drepturilor omului, la poziția de procuror și director al Parchetului pentru Anglia și Țara Galilor.
Într-o țară care își caută echilibrul post-Brexit și în fața unor provocări economice majore, Keir Starmer își propune să ofere o alternativă stabilită și pragmatică la stilul de conducere tumultuos al conservatorilor. Cu toate că este uneori caracterizat drept lipsit de carismă sau plictisitor, Starmer poate face o surpriză și să reprezinte, cu adevărat, o opțiune reală pentru cei care caută o gestionare echilibrată și eficientă a țării, nu doar „răul cel mai mic” în cadrul acestor alegeri.
Update 2. Cum va fi numit noul premier al Marii Britanii?
În cazul în care Partidul Laburist câștigă alegerile generale din Marea Britanie, procedura prin care liderul lor, Keir Starmer, va deveni prim-ministru este una formală și respectă tradițiile sistemului parlamentar britanic.
După confirmarea victoriei în alegeri și obținerea majorității locurilor în Parlament sau formarea unei coaliții majoritare, Keir Starmer va face o declarație publică anunțând victoria partidului său.
Următorul pas este întâlnirea cu Regele Charles al III-lea, care îl va numi prim-ministru. Această invitație este o formalitate în cadrul sistemului britanic, unde puterea executivă este delegată de monarh liderului partidului majoritar în Parlament.
Keir Starmer va forma apoi guvernul, selectând miniștri din rândul partidului său. În cazul unei coaliții, acesta poate include și reprezentanți ai altor partide.
Într-un final, noul guvern condus de Keir Starmer va prezenta un program legislativ, care trebuie să fie aprobat de majoritatea parlamentară. Acest program poate include inițiative legislative noi sau modificări ale legislației existente, reflectând promisiunile făcute în campania electorală.
Update 1. Cum se alege partidul câștigător în Marea Britanie?
UK-ul este printre puținele democrații care nu folosește un sistem de reprezentare proporțională. Asta înseamnă că dacă 40% dintre alegători au votat cu Partidul Laburist, formațiunea nu va primi doar 40% dintre locurile din Parlament, ci va domina legislativul britanic cu o super majoritate, de peste 400 dintre cele 650 de locuri.
Marea Britanie folosește un sistem electoral care, în mod intenționat, oferă partidului câștigător mult mai ușor frâiele puterii, fiind rare situațiile în care formațiunea învingătoare a fost nevoită să formeze un guvern de coaliție.
Sistemul electoral „first past the post” (FPTP) este metodologia folosită în Marea Britanie pentru alegerile generale, care determină câștigătorii pe baza majorității simple în fiecare colegiu electoral. Fiecare colegiu electoral din Marea Britanie are un singur reprezentant în Parlamentul Regatului Unit. În ziua alegerilor, alegătorii merg la secțiile de votare și votează pentru un singur candidat. Candidatul care primește cel mai mare număr de voturi într-un colegiu electoral devine deputat pentru acea circumscripție. Pentru a forma un guvern majoritar, un partid politic sau o coaliție trebuie să obțină cel puțin 326 de locuri în Camera Comunelor.
FPTP oferă rezultate rapide și stabile. Candidații câștigători devin deputați pentru circumscripțiile lor fără necesitatea unor runde suplimentare de votare sau a negocierilor complexe post-elective.
Pe de altă parte, sistemul FPTP are și dezavantaje semnificative. Unul dintre cele mai criticate aspecte este sub-reprezentarea partidelor mici sau a celor care au susținere națională dispersată. Partidele pot obține un procentaj semnificativ de voturi la nivel național, dar pot câștiga foarte puține sau deloc locuri în Parlament, ceea ce poate distorsiona reprezentarea democratică.
De asemenea, FPTP poate duce la formarea unor guverne majoritare în Parlament bazate pe o minoritate relativ mică de voturi. Acest lucru poate submina legitimitatea guvernului în ochii celor care nu au votat pentru partidul majoritar.
----------------------------------------------------------------------
Știrea inițială:
Partidul Laburist, condus de Keir Starmer, se situează în fruntea preferințelor electoratului în toate sondajele de opinie realizate înaintea alegerilor parlamentare din Marea Britanie. Sondajele indică faptul că partidul de stânga va obține procentaje duble în fața Partidului Conservator, condus de actualul premier Rishi Sunak.
Alegerile sunt percepute ca un posibil moment de pedeapsă pentru Partidul Conservator. Votanții britanici exprimă din ce în ce mai multă nemulțumire față de gestionarea problemelor interne și externe de către actualul guvern. Criticii se axează în special pe politicile economice și sociale implementate în ultimii ani, care au stârnit controverse și dezaprobare în rândul populației.
Contextul electoral este marcat și de discuții ample despre efectele Brexitului și implicațiile acestuia asupra economiei și relațiilor externe ale Regatului Unit. Efectele ieșirii din Uniunea Europeană continuă să reprezinte un subiect fierbinte în campaniile electorale, influențând preferințele electoratului în privința partidelor politice.
Cu toate acestea, britanicii de rând văd Brexitul ca pe un lucru bun și dau vina, mai debrabă, pe modul în care conservatorii au gestionat economia după ieșirea din Uniunea Europeană.
Cu o avere estimată la 651 de milioane de lire sterline, acumulată în principal prin intermediul soției și a afacerilor familiei acesteia, Sunak a rămas o figură polarizantă în politica britanică. Mandatul său scurt în Downing Street, de numai un an și opt luni, nu a fost lipsit de controverse și critici, însă situația grea a Partidului Conservator nu poate fi pusă exclusiv pe umerii săi.
Liz Truss, predecesoarea lui Sunak, a rezistat doar 45 de zile în funcție, o perioadă scurtă, în cadrul căreia a fost subiect de glume și speculații în presa britanică. În ultimii 14 ani, partidul a trecut prin cinci premieri, inclusiv Boris Johnson și Theresa May, fiecare confruntându-se cu provocări și crize care au influențat cursul politic al Regatului Unit.
În ciuda acestei imagini dezastroase a partidului, Rishi Sunak a luat prin surprindere națiunea cu anunțul convocării unui vot anticipat, cu câteva luni mai devreme decât era prevăzut legal. Decizia sa a stârnit controverse și a marcat începutul unei campanii electorale intense, în care toate partidele politice și-au pregătit armele pentru o confruntare decisivă.
Partidul Conservator, aflat la guvernare de 14 ani, se află într-o poziție vulnerabilă în fața unui electorat din ce în ce mai nemulțumit de politica economică și socială a ultimilor ani. Liderul conservator, Rishi Sunak, este în fața unei provocări majore, cu perspective incerte în privința prelungirii mandatului său în fruntea guvernului britanic. Sondajele de opinie sugerează că Partidul Laburist, condus de Keir Starmer, ar putea să profite de această vulnerabilitate și să preia frâiele puterii cu o super majoritate după scrutinul din 4 iulie.
Într-un context dominat de probleme economice și sociale, precum costul vieții, calitatea serviciilor publice, taxe și impozite, tema relației cu Uniunea Europeană a fost eclipsată de preocupările interne ale Marii Britanii post-Brexit. Partidul Laburist, deși a suferit o înfrângere drastică în alegerile generale din 2019, a reușit să-și refacă imaginea și să recâștige încrederea electoratului printr-o strategie politică mai coerentă și adaptată la noile realități.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
