Lituanienii au început să voteze duminică la urne pentru a-şi alege noul preşedinte, de la care aşteaptă să reducă decalajul dintre bogaţi şi săraci, care se accentuează în ţară, în pofida unei creşteri economice de invidiat, notează France Presse.  Birourile de vot s-au deschis la ora locală 07:00 (04:00 GMT) şi se vor închide la ora 20:00 (17:00 GMT).

Nouă candidaţi se confruntă în primul tur pentru a o înlocui pe Dalia Grybauskaite, care îşi încheie al doilea mandat şi care i-ar putea succede lui Donald Tusk la preşedinţia Consiliului European.

Dar numai trei dintre ei au şanse reale de a ajunge în al doilea tur, prevăzut să aibă loc la 26 mai, în aceeaşi zi cu alegerile pentru Parlamentul European.

Cei trei favoriţi - între care unul în pole position, cursa anunţându-se strânsă- sunt premierul de centru-stânga Saulius Skvernelis, fostul ministru al finanţelor Ingrida Simonyte, susţinută de conservatori, şi economistul independent Gitanas Nauseda.

Cine sunt favoriții la președenție

În timp ce Simonyte este preferată de orăşenii bogaţi şi educaţi, discursul cu accente populiste ale premierului în exerciţiu Skvernelis are audienţă mai mare în zonele rurale defavorizate.

Nauseda propune, la rândul lui, combaterea injustiţiei sociale care se manifestă peste tot în această ţară cu 2,8 milioane de locuitori, având o demografie în scădere din cauza migraţiei masive a tinerilor spre Occident.

Tema inegalităţilor care trebuie reduse este dezvoltată, de asemenea, în termeni diferiţi, şi de ceilalţi doi concurenţi mai apropiaţi.

Populație, sub pragul sărăciei

Aproximativ un sfert din populaţie - în special în mediul rural - trăieşte sub pragul sărăciei, stabilit la 307 de euro pe lună.

Salariul lituanienilor a crescut cu aproape 10% anual în ultimii doi ani. Salariul mediu brut a atins 970 de dolari, dar sărăcia şi inegalitatea între venituri rămân printre cele mai ridicate în UE.

În Lituania, preşedintele nu exercită putere politică de obicei, dar el este responsabil pentru politica externă şi participă la summit-urile UE. El numeşte miniştrii, judecătorii şi şefii armatei şi băncii centrale, dar cel mai adesea el trebuie să obţină asentimentul premierului şi al parlamentului.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News