Conform ultimului recensământ realizat de Oficiului Naţional de Statistică (ONS) din Marea Britanie, româna este cea mai vorbită limbă în Anglia şi Ţara Galilor după engleză şi poloneză.

În intervalul 2011-2021, numărul vorbitorilor de română care trăiesc în Anglia şi Ţara Galilor a avut o creştere explozivă. Concret, limba română era vorbită de 472.000 de persoane (0,8%) în Anglia şi Ţara Galilor (populaţie totală 57,7 milioane), potrivit datelor recensământului efectuat în 2021 şi publicate pe pagina Oficiului Naţional de Statistică (ONS), după ce la precedenta analiză a structurii populaţiei, cea din 2011, doar 68.000 de cetăţeni au declarat că vorbeau această limbă.

Practic, în zece ani s-a înregistrat o creştere de aproape şapte ori a numărului de vorbitori de română care trăiesc în Anglia şi Ţara Galilor, aceşti sărind într-un clasament al vorbitorilor de limbi străine, alta decât engleza, de pe locul 19 în 2011 direct pe locul 2 în 2021. În 2011, locul vorbitorilor de limba română era deţinut de cei care comunică în panjabi, dialect folosit de cetăţeni pakistanezi sau indieni din regiunea Panjab.

Astfel, conform datelor ONS, româna este cea mai vorbită limbă în Anglia şi Ţara Galilor după engleză şi poloneză. În Anglia, 466.000 de persoane (0,9%) vorbesc româna, dintre care 159.000 în Londra (1,9%), cei mai mulţi vorbitori de română aflându-se în sectorul Harrow din nord-vestul capitalei - 19.000 (7,5%).

Câţi români sunt în cele două ţări

De precizat că, aşa cum arată date statistice oficiale, numărul persoanelor cu cetăţenie română în Anglia şi Ţara Galilor a fost de 550.000 la recensământul din 2021. Astfel, aproape 10 la sută dintre românii din Anglia şi Ţara Galilor s-au declarat vorbitori de altă limbă, alta decât româna, cel mai probabil engleză. Menţionăm că în această statistică nu sunt cuprinşi românii din Scoţia şi Irlanda de Nord, care au fost contabilizaţi separat, iar numărul acestora s-ar ridica la cel mult 400.000.

Poloneza a rămas cea mai vorbită limbă după engleză în Anglia şi Ţara Galilor, cu 612.000 sau 1,1% (546.000 în 2011), panjabi 291.000 (273.000), urdu 270.000 (269.000), portugheză 225.000 (133.000), spaniolă 215.000 (120.000), arabă 204.000 (159.000), bengaleză 199.000 (221.000), gujarati 189.000 (213.000) şi italiană 160.000 (92.000).

Sociologul Mircea Kivu a explicat şi de ce în cifrele oficiale există diferenţe între numărul românilor din Anglia şi Ţara Galilor şi al celor care au declarat că utilizează limba maternă. "Este vorba despre românii care au plecat de ceva vreme şi şi-au întemeiat familii în Marea Britanie. Ei nu mai utilizează de mult limba română în familie sau la locul de muncă, aşa că la recensământ au spus realitatea. În niciun caz nu vorbim de o frică de a recunoaşte că vorbesc româna, ci este purul adevăr.

Este aceeaşi situaţie întâlnită şi la noi la referendum. Adică noi avem mai puţini vorbitori de maghiară decât totalul etnicilor maghiari. Probabil, sunt oameni care fac parte sau provin din familii mixte şi care nu mai vorbesc maghiara în casă, pur şi simplu", a subliniat sociologul, conform Rador. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News