Și-a gătit mai mereu singură. Avea în casă o femeie care o ajuta mai mult la curăţenie şi, din când în când, îi mai gătea, dar doar sub atenta ei supraveghere. Unii ar spune că a fost mofturoasă şi fandosită. Adevărul este încă că marea cercetătoare ţinea la silueta ei şi căuta întotdeauna să nu mănânce gras sau peste măsură, să nu ronţăie între mese şi, mai ales, să nu mănânce nimic sintetic, care nu vine din natură. Până şi limba pe care o folosea in rasolul pe care-l adora trebuia să fie foarte bine curăţată şi spălată în mai mult de trei ape. Prefera limba de vită, pentru că ştia că tot ce provine de la erbivore nu poate fi decât curat, necontaminat, din natură.

Trei mese pe zi şi o bomboană în situaţii "de criză"

În perioada anilor 1960, când oamenii mâncau mult mai sănătos ca astăzi, nici celebrul medic Ana Aslan nu s-a lăsat mai prejos și a adoptat un regim alimentar cu totul excepțional, care i-a prelungit viața până la vârsta de 92 de ani. Potrivit spuselor ei, pentru ca o persoană să aibă o sănătate de fier, trebuie să consume în fiecare zi micul dejun, prânz, poate o gustare și cina care nu trebuie să depășească niciodată ora 19.00. Când foamea îi dădea târcoale, prefera să ceară o singură bomboană pentru a scăpa de căderile de glicemie. Cât privește masa de prânz, se spune că doamna Aslan a respectat întotdeauna un ritual: ora 1.30 și o ținută elegantă, din care nu lipseau bijuteriile. Fusese învățată încă din copilărie să aibă un ritual la masă, să nu ia tot din farfurie şi să arate impecabil, cu mâinile mereu spălate şi îngrijite, cu cercei în urechi şi cu şervet pe genunchi.

Nu mânca din conserve. Spunea că sunt "otrăvuri"

E lucru deja ştiut că îşi pregătea mesele doar din alimente cât mai naturale cu putință. Sub nicio formă nu mânca din conserve, le considera "otrăvuri". Opta, în schimb, pentru multe fructe și legume. Ana Aslan prefera atât carnea de vacă cât și peștele, puiul, mielul, oaia şi mai puţin porcul. Recomanda şi pacienţilor tot ce mânca ea: ficatul, limba, în general carnea de la animalele care se hrănesc la rândul lor cât mai curat. Și, evident, preparate sub formă de rasol sau la cuptor, niciodată prăjite!  Dar chiar și Ana Aslan avea slăbiciunile ei, astfel că la tortul Buturuga, neapărat făcut în casă şi nu de la cofetărie, nu putea să renunțe niciodată.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News