Votul dat de trei comisii de specialitate care au respins miercuri proiectul de lege privind modificarea şi completarea Legii 215/2001 a administraţiei publice locale, iniţiat de UDMR, este unul politic, a declarat la finalul şedinţei deputatul Uniunii, Marton Arpad. 

Întrebat dacă acest vot pune în pericol protocolul parlamentar cu PSD, el a arătat că va exista o analiză la nivelul conducerii celor două partide. 

"Este un vot pentru mine surprinzător, mai ales că este un vot din punct de vedere procedural aparent corect. Din punct de vedere al demersului parlamentar, s-a votat pripit, s-a votat în ansamblu respingerea unui proiect de lege, înainte de a se discuta pe articole. Am impresia că mulţi dintre colegi au venit cu nişte concepte dinainte pregătite, fără să cunoască textul exact al legii. (...) În mod evident este o decizie surprinzătoare, dar, după cum ştiţi, aşa cum s-a şi spus de 27 de ani suntem noi pe baricade, de foarte multe ori am primit astfel de respingeri începând de la retrocedări, până la legislaţia privind bisericile, până una alta. Cu dezbatere politică s-a reuşit să se găsească modalităţi de compromis, legislaţii modificate atât în domeniul retrocedărilor, învăţământului, în administraţie. (...) Asta va fi o analiză la nivelul celor două conduceri ale celor două partide (n.r. despre protocolul parlamentar cu PSD). Eu unul nu fac parte din acel segment care ia astfel de decizii, eu sunt doar un deputat cât de cât profesionist", a declarat Marton Arpad. 

El a menţionat că şi din partea USR au venit nişte formulări neparlamentare. 

Proiectul, RESPINS în comisii 

Parlamentarii din comisiile juridice, de administraţie publică şi pentru drepturile omului au respins miercuri, cu majoritate de voturi, fără dezbateri, proiectul de lege privind modificarea şi completarea Legii 215/2001 a administraţiei publice locale, iniţiat de UDMR. 

Au votat în favoarea proiectului numai deputaţii UDMR. 

Proiectul de lege prevede că în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale au o pondere de peste 10% din numărul total al locuitorilor, şi-au declarat apartenenţa etnică sau în care există un număr semnificativ de cetăţeni aparţinând minorităţilor naţionale, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local sau judeţean, precum şi prefecturile, serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale au obligaţia să asigure în raporturile cu aceştia folosirea limbii materne, în conformitate cu procedurile Constituţiei, ale prezentei legi şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte. 

Proiectul de lege a intrat miercuri în dezbaterea plenului Camerei Deputaţilor, forul decizional fiind Senatul, relatează Agerpres.

[citeste si]

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News