Liderii statelor membre ale Uniunii Europene ar urma să ceară Bruxelles-ului să propună plafonarea preţurilor la gazele naturale, când se vor întâlni vineri, 7 octombrie, conform proiectului declaraţiei lor comune, consultat de Reuters și citat de Agerpres.

Liderii UE vor cere Comisiei Europene să lucreze urgent la acţiuni, inclusiv "propunerea unor soluţii viabile pentru reducerea preţurilor prin plafonarea preţurilor gazelor naturale", se arată în proiect.

Vineri, liderii UE vor discuta la Praga următoarele măsuri menite să ţină sub control creşterea preţurilor la energie, care alimentează nivelul record al inflaţiei şi ameninţă să provoace recesiune. Comisia a repetat că guvernele UE pot încă să folosească 225 miliarde de euro sub formă de împrumuturi ieftine neutilizate din fondul UE de revenire post-pandemie şi să le utilizeze pentru a răspunde la criza energetică.

Germania menține opoziția pentru plafonare

Separat, ministrul spaniol al Economiei, Nadia Calvino, şi-a exprimat speranţa că premierul ţării, Pedro Sanchez, îl va putea convinge pe omologul său german să renunţe la opoziţia faţă de propusa plafonare a preţurilor la gaze naturale.

"Sunt sigură că această problemă va fi discutată miercuri, la întâlnirea dintre Spania şi Germania, şi sper să convingem Germania să avanseze pe această cale", a declarat Calvino, referindu-se la viitoarea întâlnire dintre Pedro Sanchez şi cancelarul Olaf Scholz.

Pe 30 septembrie, statele membre ale Uniunii Europene au convenit impunerea de taxe pe profiturile excepţionale ale firmelor din energie şi au început negocierile privind viitoarele decizii pentru a rezolva criza energiei, posibil o plafonare a preţului la gazele naturale la nivelul blocului comunitar. În timp ce multe state membre UE cer impunerea unui plafon a preţului la gazele naturale la nivelul blocului comunitar, altele, inclusiv Germania, se opun. 

Scurgerile de gaz din conductele Nord Stream. Suedia, acuzații: Nu au fost făcute accidental

Scurgerile de gaz din conductele Nord Stream 1 şi 2 sunt foarte probabil rezultatul acţiunii unui stat, a susţinut vineri ministrul energiei suedez Khashayar Farmanbar, relatează Reuters.

Este foarte probabil ca (scurgerile de gaz) să fi fost făcute în mod deliberat şi nu accidental şi este extrem de improbabil să fi fost făcute de altcineva decât un stat fără să fi fost detectate anterior, a declarat Farmanbar înaintea unei reuniuni a miniştrilor energiei din Uniunea Europeană, ce are loc vineri la Bruxelles, scrie Agerpres.

Şi acest lucru ar trebui să fie văzut din actuala situaţie a securităţii în care se află Europa, a adăugat reprezentantul executivului suedez.

Patru scurgeri de gaz din conductele Nord Stream 1 şi 2 ce leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică au fost semnalate în această săptămână în zonele economice exclusive ale Danemarcei şi Suediei. Livrările de gaz prin conducta Nord Stream 1 au fost oprite de Rusia luna aceasta, iar noul gazoduct Nord Stream 2 nu a fost dat în exploatare în urma sancţiunilor europene impuse Moscovei după începerea agresiunii militare contra Ucrainei. Deşi scoase din funcţiune, cele două conducte au rămas pline cu gaz. Citește mai multe AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News