Toatele cele 27 de state membre UE ar urma să primească bani de la Mecanismul european de relansare, o schemă în valoare de 800 miliarde de euro sub formă de granturi şi împrumuturi.
Pentru a primi bani, fiecare guvern trebuie să detalieze cum intenţionează să cheltuie partea care îi revine, cu condiţia ca cel puţin 37% din fonduri trebuie să meargă spre obiective verzi, precum reducerea emisiilor de CO2, şi cel puţin 20% pentru a face economia mai pregătită pentru epoca digitală. Planurile naţionale sunt evaluate de Comisia Europeană, pentru a se asigura că îndeplinesc toate criteriile, şi apoi de consiliul miniştrilor de Finanţe, înainte ca banii să fie transferaţi.
Executivul comunitar a aprobat deja 12 astfel de planuri naţionale, trimise de Belgia, Danemarca, Grecia, Spania, Franţa, Germania, Italia, Letonia, Luxemburg, Austria, Portugalia şi Slovacia, care vor fi revizuite şi de miniştrii europeni ai Finanţelor în luna iulie. Aceste planuri au avut nevoie de mai multe luni de muncă intensă pentru a fi pregătite, însă odată cu aprobarea lor accentul se pune pe multiplele provocări care stau în calea implementării lor.
'Consiliul European subliniază importanţa implementării depline şi la timp a planurilor', susţin liderii europeni în concluziile summitului lor de la Bruxelles. Guvernele statelor membre vor primi, în avans, doar 13% din partea lor de bani, iar tranşele viitoare vor veni de două ori pe an, după finalizarea unor ţinte de investiţii şi reforme convenite.
'Pentru următorii ani, UE va dispune de un avantaj semnificativ pentru a se asigura că angajamentele vor fi îndeplinite', a declarat un oficial european. De asemenea, oficialii susţin că reformele au fost deja programate pentru următoarele 6-12 luni, ceea ce le face imune la eventualele modificări ale guvernelor în perioada următoare.
Unele ONG-uri precum şi unii membri ai Parlamentului European au apreciat că, în loc să introducă noi investiţii şi reforme, unele guverne au reambalat pur şi simplu ceea ce intenţionau deja să facă. Unii au detectat de asemenea o practică denumită 'green-washing', adică creează impresia că proiectele sunt prietenoase cu mediul şi combat schimburile climatice, deşi în realitate nu fac nimic de genul acesta.
Un al doilea oficial european citat de Reuters a recunoscut că vor fi provocări dar a insistat că acest plan este o soluţie preferabilă celei de a nu aloca bani pentru investiţii verzi sau digitale, conform Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
- De ce militarii și oamenii cu handicap nu au primit „pensia” înainte de Paște 2024. Unde s-a produs confuzia
- Motivul pentru care o tânără a refuzat să mai plătească la casele self-pay din supermarket / video
- "Femeile din România și cele din Italia sunt foarte diferite”. Designerul Giulia Rossignoli dă cărțile pe față: E total invers
- Adio, mașini în București? Ce spune Nicușor Dan
- BANCUL ZILEI: Rețeta ciorbei de burtă
- Ieșirea din scenă a lui Klaus Iohannis: pas cu pas, spre scenariul lansat în DCNews în decembrie 2023
- Riscurile la care ne expunem când facem cumpărături de pe Shein și Temu
- Lui Mihai Mărgineanu nu i-a venit să creadă ce a văzut în Vama Veche / foto în articol
- Friptură de miel, ideală de Paște 2024. Rețeta secretă a pilotului Osiceanu. Invitații tăi vor fi încântați
- Încă un accident grav în Vinerea Mare. A intervenit elicopterul SMURD