Sectorul media din Europa s-a confruntat cu dificultăți financiare de câțiva ani, cu multe solicitări de acțiune pentru a aborda scăderea veniturilor și pentru a consolida sustenabilitatea industriei în fața unei lumi din ce în ce mai digitale.

Actul european pentru libertatea mass-media propus recent, cu toate acestea, cu accent pe transparență și proprietate, a fost criticat că nu face nimic pentru a aborda problemele economice care contribuie la declinul libertății și pluralismului mass-media. 

Dezbaterea rămâne între părțile interesate cu privire la impactul final al Legii pentru libertatea mass-media atunci când vine vorba de abordarea efectivă a acestor probleme, scrie Euractiv.

Industria mass-media rămâne un contributor esențial la economii, potrivit unui studiu recent publicat de PromethEUs, o rețea de think tank-uri din țările din sudul Europei, care oferă implicații mai mari pentru potențialul său declin. 

La evenimentul de lansare a raportului în Parlamentul European de miercuri (30 noiembrie), Aggelos Tsakanikas, unul dintre autorii raportului, a avertizat că ar trebui să se acorde atenție și impactului pe termen mai lung al modificărilor de reglementare, cum ar fi cele pe care le-ar avea Legea privind libertatea presei.

Având în vedere prezența industriei media în economia mai largă a multor țări, a remarcat el, și perturbarea pe care noua reglementare ar putea aduce modul în care funcționează sectorul, a spus el, ar fi esențial să se examineze potențialele efecte macroeconomice ale introducerii acesteia.

Propunerea include unele măsuri orientate spre abordarea problemelor legate de finanțarea mass-media

Printre prevederile sale se numără măsuri care impun ca fondurile publice și publicitatea să fie distribuite în mod echitabil și transparent, fără presiuni sau preferințe politice, ceea ce ar stimula sustenabilitatea financiară și ar consolida independența mass-media.

Ca parte a acestui fapt, guvernelor li se va cere, de asemenea, să se asigure că instrumentele de evaluare, cum ar fi sistemele de măsurare a audienței, ale căror rezultate sunt adesea necesare atunci când vine vorba de alocarea ulterioară a finanțării și a publicității private, funcționează în mod obiectiv. 

”Nu trebuie trecut cu vederea faptul că eforturile de stimulare a sustenabilității financiare și a independenței presei sunt strâns legate”, a remarcat Ilias Konteas, director executiv al EMMA-ENPA, al asociațiilor editorilor de reviste europene și de ziare, vorbind la același eveniment de lansare săptămâna aceasta. 

”Pentru ca libertatea presei să devină o realitate pentru sector, sectorul trebuie să fie sustenabil din punct de vedere economic”, a spus el, adăugând că ”mass-media stabilă din punct de vedere economic sunt mai puțin expuse amenințărilor din partea acelor entități, acelor jucători, de care Comisia dorește să le protejeze. ”

Citește și:

Cetățenii UE au încredere mai ales în mass-media tradițională. Românii, printre cei mai informați

Potrivit unui raport publicat de Parlamentul European, mass-media joacă un rol important în informarea cetățenilor europeni despre activitățile Uniunii Europene și ale instituțiilor sale. Raportul poate fi consultat AICI.

Știrile care prezintă cel mai mare interes pentru cetățeni sunt subiectele politice naționale, declară 50% dintre respondenți. Chestiunile europene și internaționale (46%) sunt pe locul trei, cu un procentaj similar cu cel al știrilor locale (47%).

72% dintre respondenți își amintesc că au citit, văzut sau ascultat recent o știre despre Uniunea Europeană, fie în presă, pe internet, la televizor sau la radio. 57% dintre ei au citit, văzut sau auzit recent o informație despre Parlamentul European.

Procentajul oamenilor care-și amintesc de știrile referitoare la Uniune variază între 57% în Franța și 90% în România. În ceea ce privește știrile referitoare la Parlamentul European, procentajul variază între 39% în Franța și 85% în Malta... Citește mai mult AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News