Premierul polonez Mateusz Morawiecki a transmis joi Comisiei Europene un document de 96 de pagini cu explicaţii detaliate asupra controversatelor reforme judiciare din ţara sa.

Reformele au determinat executivul comunitar să lanseze împotriva Poloniei o procedură fără precedent prin care s-ar putea ajunge inclusiv la sancţiuni, executivul de la Varşovia avertizând însă că în opinia sa eventuale sancţiuni nu ar face decât să amplifice sentimentele eurosceptice, transmit agenţiile AFP şi Reuters.

Mateusz Morawiecki a venit la Bruxelles pentru a-i prezenta preşedintelui Comisiei Europene (CE), Jean-Claude Juncker, cartea albă privind reformele judiciare promovate în Polonia de guvernul condus de formaţiunea conservatoare Lege şi Justiţie (PiS).

Aşteptăm o analiză aprofundată şi serioasă a acestui document, a declarat premierul polonez la o conferinţă de presă, după ce a discutat şi cu prim-vicepreşedintele CE, Frans Timmermans, la o întâlnire pe care Morawiecki a descris-o drept foarte constructivă şi promiţătoare.

În documentul transmis executivului comunitar se afirmă că reformele ce fac obiectul criticilor sunt necesare pentru eficientizarea sistemului judiciar polonez, nereformat de la căderea comunismului, şi că în elaborarea lor s-a avut în vedere ca magistraţii să se bucure de garanţii foarte puternice de independenţă, fiind menţionat de asemenea că respectivele reforme îşi regăsesc un corespondent inclusiv în sistemele judiciare ale unor state vest-europene.

Presiunile asupra Poloniei

Însă acestor state şi instituţiilor europene li se mai transmite în acelaşi document că presiunile asupra Varşoviei în problema statului de drept riscă să consolideze sentimentul antieuropean care a devenit mai vizibil în ultimii ani şi poate conduce la creşterea popularităţii forţelor politice populiste, care încearcă să destrame sau să slăbească Uniunea Europeană.

Problema statului de drept şi a reformei sistemului judiciar se află în centrul actualităţii poloneze şi a provocat tensiuni cu Comisia Europeană imediat după ce formaţiunea Lege şi Justiţie (PiS) a câştigat alegerile legislative de la sfârşitul anului 2015 şi a preluat puterea.

Prima iniţiativă promovată a fost o reformă a Tribunalului Constituţional, care s-a concretizat în principal prin înlocuirea judecătorilor pe care guvernul formaţiunii liberale Platforma Civică (PO) îi numise înaintea alegerilor, conservatorii afirmând că liberalii - actuala opoziţie - au încercat prin acele numiri să-şi asigure controlul respectivei instanţe în perspectiva pierderii alegerilor.

Reforme adoptate mai recent vizează în special funcţionarea tribunalelor de drept comun, a Curţii Supreme şi a Consiliului Superior al Magistraturii.

Poziția Comisiei Europene

Comisia Europeană consideră aceste măsuri o încercare de subordonare a puterii judiciare în faţa celei executive şi, după două proceduri de infringement împotriva Poloniei - una privind statul de drept şi cealaltă privind nerespectarea cotelor de refugiaţi - a activat în decembrie 2017 Articolul 7 din Tratatul UE, procedură care în ultima etapă ar putea să conducă la suspendarea dreptului ei de vot în Consiliul UE.

În replică, guvernul de la Varşovia a susţinut că a întreprins aceste măsuri pentru a reforma un sistem judiciar ineficient şi corupt, în care s-a format o elită ce s-a îndepărtat de problemele cetăţenilor, acuzând totodată oficialii europeni că evaluările lor pe tema reformei sistemului judiciar şi a statului de drept în Polonia sunt mai degrabă politice decât juridice.

[citeste si]

În decizia din decembrie, executivul comunitar i-a dat celui polonez termen până la 20 martie să răspundă preocupărilor legate de situaţia statului de drept, răspuns prezentat în cartea albă transmisă joi.

După întrevederile avute de premierul polonez la Bruxelles, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas, a declarat că executivul comunitar va avea nevoie de timp pentru a studia documentul, dar îl va evalua cu atenţie.

În cazul în care Comisia Europeană nu va fi mulţumită de răspunsul primit, atunci ea ar putea cere statelor membre ale UE să constate existenţa unui risc clar de încălcare gravă a statului de drept în Polonia. Pentru acest pas va fi nevoie de votul a 22 din cele 27 de state (fără Polonia). Eventuale sancţiuni nu vor putea interveni decât într-o fază ulterioară a procedurii şi cu condiţia unui vot unanim al celor 27, Ungaria anunţând deja că se va opune.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News