Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Legi justiție. EXPLICAȚIA pentru reacțiile Ambasadelor. INTERESELE urmărite
Modificarea legilor din justiție propusă de Tudorel Toader a provocat ample reacții, cele mai discutate fiind cele din partea ambasadelor străine. Care sunt însă explicațiile pentru pozițiile pe care le-au avut partenerii României ?
1. Reacția SUA
Ambasada Statelor Unite și-a arătat îngrijorarea față de schimbările din justiție propuse de ministrul Justiției. Fără să studieze în detaliu schimbările propuse, ambasadorul Hans Klemm a emis un comunicat în care a criticat modificările.
Explicația: SUA are interese legate de securitate, strategii și caută să-l sprijine pe președintele României. La fel a procedat și fosta administrație Obama, iar până la conturarea unei noi politici, SUA merge pe linia deja obișnuită.
2. Reacția Franței
Emmanuel Macron a afirmat într-un discurs susţinut la ambasada Franţei, că proiectul de reformă a sistemului judiciar din România "nu este corent cu voinţa de a lupta împotriva corupţiei", precizând însă că a primit asigurări de la preşedinte şi premier de voinţa lor de a reduce corupţia.
Explicația: Trebuie subliniat că Franța nu obișnuiește să intervină în problematici de acest gen, însă totul a coincis cu vizita președintelui Emmanuel Macron. A fost o greșeală a Guvernului care a prezentat proiectul de legi pe justiție chiar înainte de vizita pe care președintele francez o efectua omologului său, Klaus Iohannis. Anunțul putea fi amânat după plecarea lui Macron. Chiar și așa, președintele Franței a fost destul de rezervat în declarații.
3. Reacția Marii Britanii
Reacția Marii Britanii a fost una din marile surprize. Ambasada Marii Britanii la Bucureşti și-a exprimat speranţa că orice modificări în domeniul Justiţiei vor avea "rolul de a sprijini şi dezvolta progresul important realizat de România în lupta împotriva corupţiei", lasând mână liberă instituțiilor de decizie românești.
Explicația: Marea Britanie se află în pline negocieri pentru părăsirea Uniunii Europene. În acest sens, Londra și-ar dori realizarea unor acorduri bilaterale, nu negocieri cu întreg blocul comunitar. Marea Britanie își caută aliați în toată Europa, astfel că a renunțat la atitudinea de profesor pe care a avut-o constant. După ieșirea din Uniunea Europeană, Marea Britanie va avea nevoie de relații bune cu fiecare stat european.
4. Reacția Olandei
Olanda a avut la fel ca și în cazul Marii Britanii, o reacție surpriză.
Ambasada Olandei la Bucureşti a emis un comunicat în care menționează că urmărește "cu interes" dezbaterea publică asupra propunerilor făcute, de modificare a legilor Justiţiei, procedura legislativă şi rezultatul acestor discuţii.
Explicația: Pe de-o parte, Olanda ar trebui să fie mai atentă la problematica drepturilor omului, având în vedere că Haga găzduiește Curtea Internațională de Justiție. Pe de altă parte, Olanda are mari interese în privința investițiilor mari pe care le derulează în România, astfel că ar avea mai degrabă nevoie de o poziționare favorabilă mai degrabă față de Guvern decât față de președinte. Olanda administrează în țara noastră bănci, fonduri de pensii private și nu și-a pierdut nici speranța vânzării către România a celebrelor corvete. Totodată nu ar dori să fie din nou acuzată de interese în privința Portului Constanța.
5. Reacția Comisiei Europene
Reprezentanţa Comisiei Europene în România, prin vocea Angelei Cristea s-a declarat îngrijorată de faptul că modificările anunţate de Tudorel Toader ar putea afecta independenţa Justiţiei în cazul în care ar intra în vigoare.
Explicația: Părerea a fost emisă de o româncă. Trebuie precizat că oficiali europeni de rang înalt precum Jean-Claude Juncker sau Frans Timmermans nu s-au exprimat în această privință.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
