Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Lege pentru președinte să-l facă senator. Ciolacu, ironie la adresa lui Iohannis
Foto: Agerpres
Premierul Marcel Ciolacu a declarat că „este corect ca orice om să poată candida”, în contextul eventualei înscrieri în cursa electorală pentru Parlamentul României, a lui Klaus Iohannis, încă din poziția de președinte al țării.
Întrebat dacă ar fi normal ca președintele Iohannis să își facă campanie pentru alegerile parlamentare, din funcția pe care o deține, premierul Ciolacu a răspuns:
„Nu știu, întrebați-l pe dânsul, am înțeles că ține săptămânal conferințe de presă, merge la televiziuni, și cred că singur îl veți putea întreba. (...) Am convocat deja, pentru luni, o ședință. Voi sta de vorbă cu colegii mei și îmi voi spune clar punctul de vedere în cadrul partidului și al grupurilor parlamentare. În principiu, este corect ca orice om să poată candida. Nu trebuie cineva să obtureze un drept constituțional. Cel mai important este să respectăm Constituția.”
Întrebat apoi cum le va explica oamenilor decizia aceasta, Marcel Ciolacu a răspuns:
„Stați ușor! În primul rând, nu l-am votat pe Iohannis niciodată și nici nu o să-l votez. În al doilea rând, nu știți cum voi vota luni. În al treilea rând, nu v-am făcut nimic.”
„Legea Iohannis” găsește portița juridică pentru a putea fi promulgată. Ar mai rămâne examenul electoral
Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observații și propuneri, o inițiativă legislativă importantă care vizează completarea articolului 52 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente. Acest aviz vine în contextul unei propuneri ce ar permite Președintelui României să candideze ca independent pe listele unui partid politic, alianță politică sau alianță electorală în ultimele trei luni ale mandatului său. Inițiativa, cunoscută colocvial drept „Legea Iohannis,” a fost analizată de Consiliul Legislativ, sub președinția lui Florin Iordache, iar recomandările acestui for ar putea avea un impact semnificativ asupra procesului legislativ.
Propunerea de modificare și completare a Legii nr. 208/2015 a atras atenția asupra unei posibilități care a fost, până în prezent, subiect de dezbatere: dreptul Președintelui României de a candida pentru funcția de deputat sau senator pe listele unui partid politic în ultimele trei luni de mandat. În prezent, legea prevede dreptul președintelui de a candida ca independent, dar există neclarități și interpretări diferite cu privire la noțiunea de „candidat independent.”
În avizul său, Consiliul Legislativ a subliniat că, prin reglementarea propusă, se completează articolul 52 din Legea nr. 208/2015 pentru a clarifica această posibilitate. Totodată, s-a evidențiat că propunerea este în conformitate cu o decizie anterioară a Curții Constituționale din 2004, care a constatat că nu există prevederi constituționale care să împiedice Președintele României să candideze ca independent pe listele unui partid, alianță politică sau alianță electorală, în perioada specificată.
Deși avizul a fost favorabil, Consiliul Legislativ a emis o serie de observații și propuneri tehnice și de clarificare, care vizează în principal modul de redactare și aplicare a normei. Printre acestea, s-a menționat necesitatea de a modifica titlul propunerii legislative, eliminând expresia „modificarea și completarea,” întrucât inițiativa prevede doar completarea articolului 52 din Legea nr. 208/2015. În plus, s-a subliniat că anumite referiri la „modificările și completările ulterioare” nu sunt necesare în titlul actului normativ.
O altă recomandare importantă a vizat clarificarea terminologiei folosite în cuprinsul legii. În mod specific, Consiliul a atras atenția asupra definiției termenului „candidat independent,” subliniind că acesta trebuie utilizat în sensul actual, care definește un candidat independent drept o persoană ce nu este membru al unui partid politic și care participă la alegeri susținută de un anumit număr de alegători. Această definiție a fost introdusă inițial în Legea nr. 35/2008, dar nu a fost preluată în mod explicit în Legea nr. 208/2015, fapt care a creat o anumită ambiguitate în interpretare.
Consiliul a sugerat că utilizarea termenului „independent” în proiectul de lege trebuie să fie în acord cu sensul legal consacrat, pentru a evita confuziile. În acest context, modificarea legislativă urmărește să ofere o soluție legală clară pentru candidaturile Președintelui României în ultimele luni de mandat.
Precedente legislative și deciziile Curții Constituționale
Propunerea legislativă nu este complet nouă în peisajul juridic românesc. În cadrul avizului, Consiliul Legislativ a amintit că o soluție similară a fost inclusă în Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului. Această prevedere a fost evaluată de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 339/2004, care a concluzionat că textul de lege respectiv nu contravine dispozițiilor constituționale referitoare la dreptul Președintelui de a candida.
Curtea Constituțională a subliniat atunci că dispozițiile Constituției nu interzic Președintelui României să candideze pentru un mandat de deputat sau senator pe listele unui partid, atât timp cât acest lucru se întâmplă în ultimele trei luni ale mandatului său. Această decizie oferă un precedent juridic clar, care sprijină soluția propusă de actuala modificare legislativă.
Adoptarea acestei inițiative legislative ar putea avea un impact semnificativ asupra peisajului politic românesc. În prezent, normele legale permit candidaturile independente, însă nu clarifică pe deplin situația Președintelui României în ultimele luni ale mandatului său. În cazul în care modificările propuse vor fi adoptate, acestea vor oferi o cale legală clară pentru Președinte de a participa la alegerile parlamentare pe listele unui partid, fără a fi nevoie să devină membru al acelei formațiuni politice.
Acest lucru ar putea schimba dinamica electorală, oferind Președintelui în funcție o platformă suplimentară de influență politică și o modalitate de a-și continua activitatea în calitate de parlamentar, dacă alege să o facă. În același timp, se deschide o discuție mai largă despre relația dintre funcția de Președinte și partidele politice, precum și despre natura candidaturilor independente.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
