Lecția Austriei: Planul, centrat doar pe două obiective. PNRR-ul lui Ghinea are peste 50
Autor: Ion Voicu | Publicat pe: 03 noi 2022, 14:44
WhatsApp
Modificarea planurilor de redresare și reziliență se poate face doar în negociere cu Uniunea Europeană și în circumstanțe destul de limitate, iar România deja se gândește să facă asta în mai multe domenii. Este vorba despre situații în care planurile propuse inițial de țara noastră sunt mult mai greu de aplicat în realitate sau în care contextul s-a schimbat din cauza crizei provocate de războiul din Ucraina sau din cauza crizei din energie.


Așadar, totul poate fi renegociat sau optimizat, așa cum a reieșit din dezbaterea „Monitorizare PNRR: Posibilitatea renegocierii planului pe jaloanele neîndeplinite”, organizată de Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS), la care au participat actori guvernamentali, parlamentari și europarlamentari, reprezentanți ai societății civile și al mediului academic.

„Suntem aproape în grafic, ceea ce este extraordinar, a spus europarlamentarul PSD Victor Negrescu. Regulamentul PNRR permite renegocierea planurilor de redresare. Durează cam mult, termenul maximal fiind de 6 luni. Dacă nu vrem renegociere și vrem optimizare, putem face acest lucru, există deja state care au cerut optimizare. Noul Regulament a fost discutat în Comisia pentru Bugete din care fac parte, unde am propus personal un amendament care a fost adoptat, care spune că PNRR-urile pot fi modificate nu doar pentru forță majoră ci și dacă se constată un impact al războiului din Ucraina și crizele pe care le traversăm au un impact în implementare”, a explicat Victor Negrescu.

Unele ținte din PNRR sunt imposibil de acceptat




„Unele ținte din PNRR sunt imposibil de acceptat, consideră senatorul Daniel Zamfir. Nu se poate. Vă spun categoric, am spus-o tuturor. Nu mă feresc de cuvinte. Este un dezastru dacă țintele din PNRR vor fi puse în practică. Faptul că ne-am asumat să închidem în momentul ăsta 2.300 de MW, să scoatem din sistemul național, vă spun din start că asta înseamnă dezastru, să fiu elegant, pentru economia națională. Cu energia nu te joci, nu e o marfă. Dacă ai scos din sistemul energetic și ai dezafectat, cum s-a întâmplat la Mintia și în alte zone, nu mai poți pune la loc. Noi ne-am asumat în PNRR niște ținte de închidere, să zicem că era ok atunci, dar lucrurile s-au schimbat. Suntem într-o altă paradigmă. Ce facem acum? Închidem acum, în ideea că vom deschide nu știu când pe gaz? Vă spun clar, niciodată nu vom deschide centrale pe gaz. Germania a ajuns să închidă un câmp eolian, ca să extragă lignitul, pentru că este mai profitabil din punct de vedere economic”, a subliniat senatorul Daniel Zamfir, președintele Comisiei Economice, de Industrie și Servicii.

Așa cum FACIAS a atras deja atenția, renegocierea jaloanelor și țintelor nu este însă un proces rapid și nici facil, condiția esențială pentru acceptarea acesteia fiind posibilitatea de a demonstra existența unor cauze obiective care determină necesitatea modificării PNRR.

Un astfel de subiect pentru renegociere este cel al procentului maxim de 9,4% din PIB alocat pensiilor și pentru care, în opinia oficialilor români, există o bază solidă pentru renegociere.

„Teoretic, posibilitățile pentru renegociere sau optimizare există. Din punctul meu de vedere, condițiile obiective sunt îndeplinite, cu referire la conflictul din Ucraina și toate crizele care se suprapun. Consultantul nostru, Banca Mondială, care este și consultant al Comisiei Europene, a înțeles că modificarea pensiilor militare în contextul în care este un conflict armat la granița țării nu este recomandat. Încă nu este luată o decizie în ceea ce privește forma finală a proiectului, dar aceasta trebuie luată până la 31 decembrie”, a spus Cristian Vasilcoiu, secretar de stat în Ministerul Muncii.

A doua cerere de plată nu e trimisă, pentru că nu s-au atins jaloanele



În ultimele luni, în cadrul proiectului său de monitorizare al implementării PNRR, FACIAS a semnalat existența unor jaloane și ținte problematice, iar astăzi suntem în situația de a nu putea trimite a doua cerere de plată către Comisia Europeană, din cauza neîndeplinirii unor obiective.

„Cererea a doua de plată nu a fost trimisă la Comisia Europeană, pentru că nu este acceptată o cerere incompletă. Sunt în curs de realizare patru jaloane și ținte, pentru a putea fi în măsură să trimitem plata doi. Legea privind avertizorii, Legea privind decarbonizarea, o problemă foarte delicată pentru care încă se discută și mai sunt necesare finalizarea evaluărilor și contractarea pentru finanțare la Ministerul Energiei pentru partea de hidrogen și cogenerare. Termenul fixat este de 15 noiembrie, sperăm să existe la nivel politic agrementul în Parlament pe cele două legi și colegii noștri de la Ministerul Energiei să facă eforturile uriașe și să semneze contractele, pentru a putea trimite cererea de plată”, a explicat Cătălin Costache, Director în Ministerul și Proiectelor Europene, la Direcția Generală Management Mecanism de Redresare și Reziliență.

Strategie câștigătoare: Austria s-a centrat numai pe două teme obligatorii



Invitației FACIAS de a participa la dezbare i-au răspuns și oficiali din alte state UE, care au oferit modele de bune-practici în implementarea planurilor naționale. Printre vorbitori s-a numărat și Clemens Mayr-Harting, reprezentant al Ministerului pentru Afaceri Europene din Austria, țară care oferă un model particular de PNRR, solicitând doar finanțare prin granturi, nu și împrumuturi.
 
Așa cum a explicat oficialul austriac, proiectele lor s-au concentrat pe cele două mari teme obligatorii impuse de Comisie, Green Deal și digitalizare, proiecte care însumează 87% din totalul proiectelor aprobate pentru Austria, acolo unde deja unele dintre acestea au fost implementate și sunt funcționale, exemple fiind cele ale unui permis de șofer electronic și al unui abonament unic pentru transportul în comun, indiferent de modul de transport ales.
Dacă Austria deja culege roadele proiectelor depuse prin PNRR, România încă se împiedică de mici detalii, iar monitorizarea oficială a bunului mers al PNRR este inexistentă.
„Eu aș vrea să văd o situație pentru fiecare minister, fiecare agenție, câte ghiduri de finanțare au fost lansate, câte sunt aproape publicate. Trebuie să facem o analiză foarte serioasă, iar cei care nu își fac treaba să plece. Cred că cei care sunt responsabili de monitorizarea implementării ar trebui să prezinte guvernului săptămânal o situație. Nu doar guvernului, ci și Parlamentului, suntem îndreptățiți să știm ce conține, ce negocieri se fac”, a spus deputatul PUSL Grațiela Gavrilescu.

„Este bine să fim ambițioși, dar nu utopici, a spus Florian MArin, reprezentant BNS. Nu putem rezolva în șapte ani ceea ce nu s-a făcut în 30. PNRR-urile sunt instrumente noi inclusiv pentru Comisia Europeană. România are o problemă reală de absorbție. Să fim realiști, suntem serios întârziați, stăm mai prost decât am stat în perioada 2007-2013”, a concluzionat Florian Marin, expert în fonduri europene și membru al Blocului Național Sindical.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?