Federaţia Neguvernamentală Antidrog, in urma raportului Observatorului European al Drogurilor şi Toxicomaniilor (OEDT) prezentat in 10 iunie, priveşte cu multă ingrijorare certitudinea creşterii consumului de droguri în Romania pe segmentul de vârstă 14-34 ani, segment unde în acest moment există deja 16,7 % consumatori ocazionali de droguri.

"Studiu OEDT, privind impactul pandemiei de COVID-19, ne întăreşte convingerea că toate ingrijorările noastre se confirmă si insistenţele noastre din ultimele 4 luni la Consiliul Suprem de Apărare al Tării, Guvernul României, Ministerul Afacerilor Interne, Agenţia Naţionala Antidrog au fost indreptăţite. Din păcate instituţiile enunţate mai sus se incurcă in tehnici legislative, işi pasează responsabilităţile. M.A.I numeşte la Agenţia Naţională Antidrog ofiţeri fără expertiză in materie, in anul elaborării Strategiei 2020, operează cu jumătate de management fie cu director şi fără director adjunct, fie director adjunct, fără director plin. Un interimat de peste 2 ani la Agenţia Naţională Antidrog. România NU are Strategia Naţională Antidrog 2021-2025 adoptată, Planul de Acţiune, Programul Naţional (P.N.), Programul de Interes Naţional (P.I.N). Cum luptă România cu treficanţii, cu inventivitatea acestora, este o mare dilemă pentru noi.

Raportul OEDT scoate in evidenţă noile modificări ale marijuanei. Acest drog este din ce în ce mai puternic, concentraţia de THC (substanţa psihoactivă tetrahidrocanabinol) din răşina de canabis confiscată de forţele de ordine oscilând între 20% şi 28%, adică dublu faţă de acum zece ani, ceea ce duce la potenţialele riscuri pentru sănătatea mintală a consumatorilor.

Traficanţii nu se încurcă in tehnici legislative precum autorităţile din România şi încearcă să-i cucerească pe amatorii de canabis cu noi produse extrem de puternice, ca lichidele pentru ţigări electronice cu "95% THC, detectate deja în Suedia", sau folosirea tot mai frecventă a canabinoizilor de sinteză, care imită efectele THC şi sunt pulverizate pe "iarbă" uneori fără ştiinţa consumatorului, dar care au dus şi la decese.

Raportul subliniază şi accesibilitatea fără precedent a cocainei în Europa, confiscările ajungând la 213 tone în 2019, conform ultimelor date disponibile. Şi în cazul cocainei, obţinută din frunze de coca, puritatea substanţei interceptate a crescut cu 57% faţă de acum zece ani. Abundenţa cocainei a dus şi la creşterea, în unele ţări, a consumului de crack, un derivat care se fumează şi produce o puternică dependenţă. La Paris, traficul cu crack face ravagii. Cum România este in general 'raiul' petrecerilor de lux prin cluburile exclusiviste, ne putem aştepta la o explozie a consumului de cocaina cu purităţi ridicate."

Preşedinte
Federaţia Neguvernamentală Antidrog
Gigel LAZĂR

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News