Un studiu publicat recent în revista Nature arată cum creșterea acestor două animale la ferme ar putea ajuta la reducerea emisiilor de dioxid de carbon și, în același timp, la protejarea producției de lactate. În special, acest proces ar fi posibil în zonele din Africa Subsahariană de Nord, unde ariditatea în creștere amenință mijloacele de trai și securitatea alimentară.

Cercetarea a combinat frecvența stresului termic pentru animale, producția de hrană uscată și datele despre accesibilitatea apei pentru a înțelege unde schimbările de mediu din zonele uscate pun în pericol producția de lapte pentru animale. 

Producția de lapte și condițiile de mediu

Experții au arătat că în ultimii ani condițiile de mediu s-au înrăutățit în aproximativ 17% din suprafața studiată. În sectorul zootehnic, producția de lapte contribuie cu aproximativ 28% din PIB. Este un sector de subzistență care poate ajuta multe familii sărace. Mai mult, așa cum se precizează în cercetare, ”produsele lactate contribuie la securitatea alimentară a multor comunități din zonele aride și semi-aride prin furnizarea de nutrienți esențiali și aproximativ 5% din necesarul total de energie”, potrivit Agrifood.

Producția de lapte a crescut dramatic în ultimele patru decenii, 65% din producția totală de lapte provenind de la bovine, 25% de la rumegătoare mici și 10% de la cămile. Această creștere este în mare măsură determinată de creșterea animalelor, mai degrabă decât de creșterea productivității. Cererea de lapte a fost determinată atât de creșterea populației, cât și de modificările consumului pe cap de locuitor. Experții prevăd că cererea pentru aceste produse se va tripla până în 2050, comparativ cu nivelurile de consum din 2000.

Producția de lapte, cele mai mari emisii de gaze cu efect de seră

Producția de lapte din Africa sub-sahariană are cele mai mari emisii de gaze cu efect de seră per kg de grăsime și lapte ajustat pentru proteine, comparativ cu alte părți ale lumii. În plus, sustenabilitatea acestei producții este din ce în ce mai pusă sub semnul întrebării de impactul factorilor de stres legați de climă, care afectează accesibilitatea la furaje, accesul la apă, stresul termic și riscurile de îmbolnăvire.

Conform proiecțiilor, stresul termic este destinat să crească. Din acest motiv, o echipă de cercetători a făcut proiecții pentru a înțelege impactul unei compoziții diferite a fermelor.

În ansamblu, cu o scădere de 24% a populației de bovine (5,9 milioane de capete) și o creștere a populației de capre și cămile cu 14 și, respectiv, 10%, s-ar obține o compoziție ideală a efectivului. Cu 7,7 milioane de capre și 1,2 milioane de cămile, ar exista o ușoară creștere a producției agregate de lapte, dar mai ales o reducere efectivă a consumului de apă și furaje, precum și a emisiilor de gaze cu efect de seră.

În acest domeniu, însă, nu este vorba doar de proiecții.

Potrivit mai multor studii, în zonele în care comunitățile de păstori din zonele uscate din Niger, Kenya, Etiopia și Sudanul de Sud și-au schimbat compoziția animalelor de la vaci la mici rumegătoare (în principal capre) sau cămile au obținut rezultate pozitive, lăudându-se cu o mai mare rezistență climatică, acestea tolerează mai bine deficitul de furaje, sunt capabili să producă lapte și carne în toate anotimpurile.

Citește și:

'Camelicious', lapte praf din lapte de cămilă, rezolvă intoleranţa la laptele de vacă

'Camelicious', un produs realizat de Emirates Industry for Camel Milk and Products, a fost prezentat cu ocazia evenimentului Gulfood 2018, un salon internaţional de alimente şi băuturi care se desfăşoară în perioada 18 -22 februarie la Dubai.

Acest tip de lapte, recomandat copiilor cu vârste de între 1 şi 3 ani, este destinat în principal bebeluşilor care au intoleranţă la laptele de vacă. Spre deosebire de laptele de vacă, cel de cămilă nu produce alergii proteice şi este bogat în insulină.

Laptele de cămilă este la fel de hrănitor ca laptele uman, având o compoziţie chimică asemănătoare cu acesta, spun specialiştii. În plus, laptele de cămilă are un conţinut ridicat de vitamina C. Aşa se explică rezistenţa fizică a beduinilor care călătoreau zile în şir prin deşert, fără să consume legume şi fructe, bogate în vitamine şi în minerale. În schimb, ei îşi procurau proteinele din laptele de cămilă... mai mult AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News