Lansări de carte
Autor: Magdalena Popa Buluc | Publicat pe: 06 dec 2016, 16:27
WhatsApp

“J”, ce s-a întâmplat, dacă s-a întâmplat


J de Howard Jacobson, apărut la Editura Rao, „romanul distopic al vremurilor noastre“, cum îl numeşte The Guardian, este o satiră neagră şi, în acelaşi timp, un roman psihologic. Amplasate într-o lume în care memoria colectivă a dispărut, viețile personajelor stau sub semnul unei catastrofe din trecut, învăluită în suspiciune şi negare, exprimată ca o şoaptă obscenă: Ceea ce s-a întâmplat, dacă s-a întâmplat. În această societate distopică acoperită de hipnoză morală, muzica şi cărțile au căzut în desuetudine, trecutul familiilor a fost şters şi numele au fost schimbate. Doi oameni se îndrăgostesc, fără să ştie de unde vin şi nici încotro se îndreaptă. Ei nu sunt siguri dacă nu cumva au fost împinşi unul în brațele celuilalt; dar cine s-o fi făcut şi, mai ales, de ce?

invită la o comparație cu 1984, de George Orwell, sau cu Minunata lume nouă, a lui Aldous Huxley.

Scriitor şi om de radio britanic, Howard Jacobson s-a născut pe 25 august 1942, la Manchester. A crescut în Prestwich şi a fost educat la Stand Grammar School în Whitefield, apoi a urmat Downing College, Cambridge. A predat trei ani la Universitatea din Sydney, apoi la Selwyn College, Cambridge. Este autorul a paisprezece romane, care i-au adus premii importante. Printre acestea, No More Mister Nice Guy, care deschide, în 1998, seria romanelor care îl fac celebru, Who’s Sorry Now? (2002), The Making of Henry (2004), Kalooki Nights (2006, aflat pe lista lungă la Man Booker Prize), The Act of Love (2008). A primit Bollinger Everyman Wodehouse Prize pentru The Mighty Walzer (1999) şi apoi pentru Zoo Time (2012). În 2010 i-a fost înmânat Man Booker Prize pentru The Finkler Question şi s-a aflat pe lista scurtă din nou, în 2014, pentru volumul J.

G Ad:

 Howard Jacobson e autorul mai multor opere de nonficţiune: In the Land of Oz, 1987; Roots Schmoots: Journeys Among Jews, 1993; Seriously Funny: From the Ridiculous to the Sublime, 1997; Whatever It Is, I Don’t Like It, 2011. Este coautor, alături de Wilbur Sanders, al unei cărţi de referinta: Shakespeare’s Magnanimity: Four Tragic Heroes, Their Friends and Families (1978).


“Lucia Ferescu sau Steaua dimineţii”

Editura Compania propune acest “pseudoroman” de Petru Vintilă jr., o poveste despre sufletul veşnic călător.

 “Nu v-aţi întrebat niciodată de ce v-aţi născut? Imposibil! Dacă vi se pare că nu sunteţi deloc genul care-şi adresează întrebări existenţiale, precis aţi uitat că aţi făcut-o. Cel mai probabil, v-aţi pus şi părinţii în încurcătură, poate i-aţi provocat şi pe bunicii cu totul dedaţi la cele sfinte.

E în firea lucrurilor ca oamenii de pe tot Pământul, deci şi românii, să se întrebe cine sunt şi care e rostul lor. Poveştile neobişnuite sau inexplicabile încă pe care le trăiesc sau le află despre lume sunt oare « fantastice » sau aparţin unui altfel de « real » ? Ce real este acela în care « la început era Cuvântul », un Cuvânt care « s-a făcut trup » ?

[citeste si]

Şi e oare posibil ca într-un infinit de universuri eterne sufletul să fie limitat şi muritor ?

Pe savanţi şi pe curioşi, ca şi pe credincioşi meditaţia îi duce departe – prin atom şi

prin milenii, spre sunete şi stele. Aceleaşi din care n-ar fi imposibil să fi venit cândva aici, ca pentru un popas”.

Petru Vintila jr., artist plastic şi om de condei, fiul strălucitului pictor naiv şi scriitor cu acelaşi nume şi nepotul mitologului Victor Kernbach, care i-a luminat încă din copilărie drumul printre urmele civilizaţiilor vechi, s-a oprit într-o zi din desenat arhitecturi stranii şi creaturi improbabile şi a hotărât să scrie fresca unei ipoteze care i se clădise pe îndelete în minte de-a lungul câtorva decenii. Pe îndelete a şi purces la treabă, iar în vreo şapte ani a dat la iveală falsul roman intitulat Lucia Ferescu sau Steaua diminetii. De ce « fals » ? Pentru că volumul are date de roman, dar are şi caractere de eseu, de jurnal, de dialog şi de operă de mediatizare a ştiinţei, toate fiind structurate într-o mărturie despre fiinţa care se întreabă cine e, de unde vine şi unde se duce.

Şi nu doar că nu ia în serios celebrul îndemn « crede şi nu cerceta », ci chiar face aproape contrariul, continuând să « creadă » în felul său. Interesant şi cuceritor e să vezi pentru prima oară în româneşte un periplu epic prin istoria căutărilor spirituale din toată lumea integrând şi spaţiul nostru, acele descoperiri, fenomene şi personalităţi care intră în rezonanţă cu cele cunoscute de pe glob, de la semne încă tulburi din preistorie, abia scoase la iveală, până la calcule de la marginea materiei întreprinse ieri.

Personajul-pretext al pseudoromanului, Lucia Ferescu, este o domniţă născută în Valahia înainte de mijlocul secolului al XIX-lea, pe care o regăsim în 2060, proaspătă şi intactă, la fel de aprigă luptătoare pentru libertatea de a exista prin sine a omului în ciuda numeroaselor predestinari pe care ea a învăţat în lunga-i viaţă să le descifreze în amănunt.

Îi putem urmari şerpuirea gândului curios prin texte sacre, revelate sau compuse din fragmente scriptice, prin opusuri puse la index sau circulate în vremuri clasice şi moderne, însoţite de exegeza pe marginea credinţelor şi practicilor religioase, oculte şi esoterice.

Acelaşi gând, flexibil şi deschis, construieşte cu încredere punţi neconvenţionale între tradiţii confesionale diverse şi ipoteze ale fizicii cuantice, legate în reţea de miile de rapoarte recente despre întâlniri ale pământenilor cu extratereştri şi experienţe ale lor la limita morţii, călătorii aparent neverosimile, decorporalizate, în spaţiu şi timp.

“Cei care s-au deprins să citească Scripturile doar în spirit şi în simbol pot fi surprinşi de sugestiile de lectură literală pe care le propune Lucia Ferescu. Iar amatorii de literatura SF ar putea găsi, la rândul lor, ca unele pretinse « fantezii » brodate despre lumi cu aer supranatural din cărţile lor preferate figurează deja ca atare în scrieri foarte vechi, în resturi de mituri sau legende de pe alte continente. E greu să rămâi indiferent la un tablou atât de bogat al umanităţii în care marile spirite nu doar că se întâlnesc, cum spune adagiul, dar mai şi consună la mii de kilometri şi secole distanţă. Ca şi cum realităţile laboratoarelor de azi, preocupate de particule subatomice, vibraţii, ADN şi forme abstruse de energie, n-ar fi decât traducerea în idiom contemporan a unor tăbliţe de lut şi suluri de papirus…

La ultima pagina a acestei cărţi fabuloase, aproape la fel de misterioasă ca şi prima, mi-a venit în minte o scenă trăita acum câţiva ani în parc. Pe bancă, bunicul, citind un ziar – în picioare, în faţa lui, nepotul care ucide duşmani intergalactici într-un joc de pe smartphone. Nepotul întreabă: Auzi, de ce vin extratereştrii aici la noi ? Şi bunicul, fără să ridice ochii din ziar, răspunde: Pentru că pot”, apreciază Adina Keneres.

Din cuprins: Apariţii şi dispariţii * Arghiropol şi alte ciudăţenii din Bucureşti * Săptămâna marii revelaţii* Sexul oamenilor, sexul îngerilor * De la mânăstire, prin Europa, spre piramide * Uriaşii şi energiile lor din pântecul munţilor * Din pustiul arab, prin Stambul, înapoi la Bucureşti * Pe spirala neoliticului românesc până la 10 000 de ani în urmă şi mai bine * În trăsura prinţului prin Rusia, în trăsura Ohranei înapoi spre ţară * Vizitele extratereştrilor în relatările sacre indiene şi cele biblice * ADN-ul seminţiilor din Vechiul Testament * Supercivilizaţii nemuritoare oglindite în toate textele sacre ale lumii * Popas la Qumran şi o privire mai atentă asupra Evangheliilor necanonice * Mistificări utile pentru salvarea dogmei * Un ocol luciferic prin strada Mântuleasa şi Grădina Cişmigiu * Când Poliţia Capitalei umblă după himere * 70 de neamuri, 70 de îngeri, 70 de limbi * Drumuri prin alte spaţii spre superstaţia cosmică * Călători prin rai şi iad * Recolta de suflete şi fiinţe răpite de OZN-uri * Spre un univers plural, compus din lumi paralele * Levitând uşurel cu domnişoara vrăjitoare * Curăţenia genetică şi înmulţirea mai mult sau mai puţin angelică * Reîncarnare, karma şi călătorie în timpurile trecute * Copiii indigo şi cei de cristal * Supercomputere, supertehnologii, superspaţii... * Big Bang, Big Crunch, vid şi timp absolut * Infinitul greu de imaginat, sensul greu de pătruns * Multe cicluri înlănţuite şi un Dumnezeu continuu * Sufletele oamenilor îi împrospătează pe zei şi pe Dumnezeu * Şerpuirea ADN-ului prin apele primordiale * Informaţia din Cuvânt şi realitatea ultimă (sau primă) * Pământenii vegheaţi de la mare depărtare * Cât de mult rău e în binele divin ? * Faţetele răului : intoleranţă, agresivitate, violenţă, cruzime... * Amintiri despre « reptilieni » şi alte maleficii * De la gnostici la supercorzi, trecând prin eretici şi mistici * Iahve sau Epopeea unei cruzimi cu scop nobil * Cataclisme, masacre şi molime în cursa pentru « puritate » * Îmblânzirea omului prin ADN şi activitate neuronală orientată * Despre « performanţe » obţinute prin meditaţie şi asceză * Inexplicabilele viziuni mari ale unor oameni mici * Zbor cu trupul, cu insula sau cu vaporul * Călătorii în aer şi în timp, fără trup sau fără identitate

Petru Vintilă jr. (născut în 1955 la Bucureşti) a absolvit Institutul de Arte Plastice « N. Grigorescu » din Bucureşti în 1978 şi este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România. Grafician de formaţie şi desenator de predilecţie, s-a ilustrat şi în pictură, arte decorative, fotografie şi a participat la numeroase saloane şi expoziţii în ţară şi în străinătate.

Este dintotdeauna pasionat de istorie (mai ales de cea a Bucureştiului), literatură, filosofie, istoria religiilor, mitologie, cărţi de înţelepciune şi spiritualitate din toate orizonturile, fenomenul OZN. Autor al unor hărţi turistice (Sinaia, Complexul Peleş, Bucureşti) în care monumentele sunt figurate prin desen, a publicat, de asemenea, un minighid al Sinaiei (2003) şi un eseu despre catacombele bucureştene (2006).

 

“Un destin ciudat. J. Breckinridge Bayne, un doctor american pe frontul românesc, 1916-1919/”

Editura Vremea vă invita joi, 8 decembrie, la ora 18:00, la Librăria Humanitas Kretzulescu, la lansarea ediţiei bilingve, româno-engleze, a volumului Un destin ciudat. J. Breckinridge Bayne, un doctor american pe frontul românesc, 1916-1919/ What Strange Fate. J. Breckinridge Bayne, an American Doctor on the Romanian Front (1916 – 1919) de Ernest H. Latham.

Invitați: Ioana Ieronim (traducătoarea cărţii în limba română), Bogdan Antoniu, Ernest H. Latham şi Silvia Colfescu.

Dr. Bayne sosea la București exact acum 100 de ani, în noiembrie 1916. Își oferea serviciile, ca voluntar, după ce România a intrat în război. A operat răniți sub bombardamentele germane asupra Bucureștiului, salvând numeroase vieți. A stăvilit epidemii de tifos și holeră în satele românești. Sub ocupație, a rămas alături de pacienții săi grav răniți și nu i-a părăsit nici când a trebuit să deschidă, pentru ei, un nou spital, ca unic doctor și fără ajutoare de specialitate. O poveste exemplară din Primul Război Mondial.     

Istoricul şi diplomatul american Ernest H.Latham Jr. a redescoperit această figură fascinantă legată de Primul Război Mondial în România, americanul Dr. Bayne, si, o dată cu el, un fragment de extrem dramatism al istoriei românești.

“Un studiu sensibil, elaborat cu eleganță, bazat pe o meticuloasă cercetare”, apreciază Dennis Deletant.

“Povestea fascinantă a unui doctor american, care a servit ca voluntar în România, la vremea Primului Război Mondial. Experiența, relatată în detaliu, oferă o imagine prețioasă a haosului și vicisitudinilor îndurate de populație, de personalul medical, sub atacului devastator al Germaniei și în condițiile dure ale ocupației”, notează Genn Torrey.

“Șederea doctorului Bayne în România are toate ingredienele unui roman de aventuri, în care Bayne ocupă rolul central pe o mare scenă, într-o distribuție cu multe personaje. Doar că nu este vorba de un roman, ci de realitatea însăși. Cartea este un binevenit tribut în onoarea Dr. Bayne, ca și a poporului român și României, pe care doctorul a descoperit-o și a iubit-o”, scrie Glee E. Wilson

“Lupta lui Bayne cu rănile teribile, cu epidemiile mortale, în condițiile lipsei de personal și instrumentar medical, devotamentul și abnegația doctorului și a colaboratorilor săi (români și străini) față de pacienți, toate aceste episoade ne ajută să înțelegem mai bine, în ultimă instanță, povestea României în timpul Marelui Război”, mărturiseşte Bogdan Antoniu.

Ernest H. Latham, Jr, istoric și diplomat american, fost atașat cultural al Statelor Unite la București (1983-1987), a publicat numeroase articole, recenzii și volume privind România și a revizuit, printre altele, articolele dedicate României în Encyclopaedia Britannica. Profesor Fulbright în România, doctor al Universității din București, în prezent susține prelegeri despre România și Moldova la Institutul Diplomatic al Departamentului de Stat American.

“Shylock este numele meu”

Editura Humanitas Fiction vă invită la Libraria Humanitas de la Cişmigiu miercuri, 7 decembrie, la ora 19, la lansarea romanului Shylock este numele meu al celebrului scriitor britanic Howard Jacobson, publicat în traducerea Danei Crăciun, în colecţia „Raftul Denisei“, coordonată de Denisa Comănescu.

Shylock este numele meu, o reinterpretare brianta a piesei Neguţătorul din Veneţia, este cel de-al doilea roman apărut în cadrul Proiectului Hogarth Shakespeare, un remarcabil proiect literar britanic demarat în 2015, la 400 de ani de la moartea marelui Will, preluat de edituri prestigioase din 28 de ţări şi care propune revizitarea capodoperelor shakespeariene de către unii dintre cei mai bine cotaţi scriitori actuali.

La eveniment vor vorbi Nigel Bellingham, directorul British Council Romania, Ioana Baldea Constantinescu, scriitoare şi jurnalist cultural, Madeea Axinciuc, director al programului interdisciplinar de Studii Religioase – Texte si Traditii al Universităţii din Bucureşti, şi Andreea Răsuceanu, critic literar. Actriţa Maia Morgenstern va citi un fragment din carte. Moderatorul serii va fi Denisa Comănescu, director general Humanitas Fiction.

„În Shylock este numele meu, Howard Jacobson îşi dă întreaga măsură a talentului său. El ia temele piesei lui Shakespeare şi le tratează cu umor negru şi multă inteligenţă. Nu există astăzi un scriitor de limba engleză mai amuzant decât el”, notează Jewish Chronicle.

Celebrul neguţător din Veneţia se întoarce în literatură prin intermediul unei abordări contemporane a piesei lui Shakespeare. Shylock e aici un personaj dotat cu o inteligenţă incisivă şi multă pasiune, preocupat de teme legate de identitate, compasiune, dreptate şi răzbunare. În această nouă, provocatoare interpretare, Shylock apare deopotrivă ca personaj de sine stătător, dar şi ca proiecţie a conştiinţei lui Strulovitch, un abil negustor de artă. Dialogurile spumoase, de un umor amar dintre cei doi reprezintă motorul ascuns al romanului, mai ales în secvenţele în care dezbat probleme fierbinţi ale contemporaneităţii: ce înseamnă să fii evreu sau să fii numit astfel de ceilalţi, modificarea relaţiilor dintre părinţi şi copii sau cum se manifestă dragostea în interiorul familiei.

Eveniment realizat în parteneriat cu British Council Romania.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
Crossuri parteneri
DCBusiness.ro
DCBusiness.ro
DCMedical.ro
DCMedical.ro
StiriDiaspora.ro
StiriDiaspora.ro
DefenseRomania.ro
DefenseRomania.ro
Spectacola.ro
Spectacola.ro
Astrosens.ro
Astrosens.ro