Moscova vrea anularea independenței Lituaniei. Ministrul de externe de la Vilnius spune că e vorba de o „amenințare directă“
Data actualizării:
Data publicării:
Autor: Ioan-Radu Gava
WhatsApp
La Moscova se vrea anularea independenței Lituaniei. Ministrul de externe de la Vilnius spune că e vorba de o „amenințare directă“ 
  /   Foto cu caracter ilustrativ: Pexels
La Moscova se vrea anularea independenței Lituaniei. Ministrul de externe de la Vilnius spune că e vorba de o „amenințare directă“ / Foto cu caracter ilustrativ: Pexels
Ministerul de Externe lituanian consideră proiectul de lege privind abolirea recunoașterii independenței țării sale este o amenințare.

Vilnius percepe drept o amenințare serioasă proiectul de lege înaintat Dumei de Stat a Rusiei pentru retragerea recunoașterii de către Moscova a independenței Lituaniei, a declarat ministrul de externe de la Vilnius, Gabrielius Landsbergis, într-un interviu acordat Foreign Policy.

„Aș numi-o o amenințare, o amenințare directă la adresa Lituaniei și luăm în serios toate aceste amenințări, chiar dacă persoana [care a introdus proiectul de lege] nu este cunoscută pentru seriozitatea politică în cercurile politice ruse”, a spus ministrul lituanian.

Landsbergis a numit Rusia drept „un vecin foarte periculos”, explicând că la Vilnius, din acest motiv, tot ce se spune la Moscova este luat în serios.

Vorbim despre proiectul de lege care a fost prezentat la camera inferioară a parlamentului de deputatul din „Rusia Unită” Evgheni Federov. El susține că decizia de recunoaștere a independenței Lituaniei a fost ilegală, întrucât a fost adoptată de „un organism neconstituțional și cu încălcarea cerințelor articolelor <...> din Constituția URSS”. În plus, a spus deputatul, referendumul privind secesiunea de URSS nu a avut loc în Republica Lituania și nu a fost stabilită o perioadă de tranziție pentru rezolvarea problemelor controversate (citește mai mult AICI).

Fedorov a explicat că desființarea deciziei Consiliului de Stat al URSS ar fi făcut posibilă contestarea apartenenței Lituaniei la NATO, întrucât regulile alianței nu prevăd apartenența persoanelor juridice în litigiu. În opinia sa, autoritățile republicii „abuzează de statutul lor” și înrăutățesc relațiile cu Rusia, conform rbc.ru.

Putin se compară cu Petru cel Mare: El nu cucerea nimic, ci recupera și întărea țara. Și nouă ne revine la fel

Preşedintele rus Vladimir Putin a comparat politica sa cu cea a ţarului Petru cel Mare atunci când acesta a luptat contra Suediei, în Marele Război al Nordului, invadând o parte a acesteia, precum şi ceea ce sunt astăzi Finlanda, o parte din Estonia şi Letonia, transmite AFP.

'Tocmai am vizitat o expoziţie dedicată celei de-a 350-a aniversări a lui Petru cel Mare. Este uimitor, dar aproape nimic nu s-a schimbat. (...) Petru cel Mare a purtat Războiul Nordului vreme de 21 ani. Există impresia că, luptând cu Suedia, a cucerit ceva. Nu a cucerit nimic, a recuperat. Nu cucerea nimic, recupera', a afirmat Putin, într-o întâlnire cu tineri antreprenori la Moscova.

'Atunci când a întemeiat noua capitală (Sankt Petersburg, n.red.), nicio ţară din Europa nu recunoştea acest teritoriu ca aparţinând Rusiei. Toată lumea îl considera ca făcând parte din Suedia. Dar, din timpuri imemoriale, acolo trăiau slavi alături de popoare fino-ugrice. (...) El recupera şi întărea' ţara, a mai spus preşedintele rus.

'Din câte se pare, ne revine şi nouă să luăm înapoi şi să întărim', a adăugat el, părând să facă aluzie la ofensiva rusă în Ucraina.

'Da, au existat epoci în istoria ţării noastre când am fost obligaţi să ne retragem, dar numai pentru a ne recupera forţele şi a merge înainte', a mai afirmat Putin.

Înfrângerea Suediei în Marele Război al Nordului (1700-1721) avea să facă din Rusia principala putere în Marea Baltică şi un actor important pe scena europeană.

Rusia îl sărbătoreşte joi pe ţarul Petru cel Mare, care a încercat să apropie imperiul de Europa, un ecou al trecutului care contrastează cu prezentul, în plină ruptură între Moscova şi Occident din cauza invaziei ruse din Ucraina.

Pentru a marca 350 ani de la naşterea celui care a condus Rusia mai întâi ca ţar, apoi ca împărat din 1682 până la moartea sa în 1725, preşedintele Vladimir Putin a vizitat joi, la Moscova, o expoziţie consacrată lui Petru I, scrie Agerpres.

Iulia Timoşenko spune că Putin nu este nebun. "Absolut raţional, rece, crud, întunecat”. Care este scopul liderului de la Kremlin

Fostul premier al Ucrainei, Iulia Timoşenko l-a descris pe Vladimir Putin ca fiind „absolut raţional, rece, crud, întunecat”. În plus, aa susţine că Putin este hotărât să intre în istoria Rusiei alături de Stalin şi Petru cel Mare, dar că există o şansă istorică pentru a-l opri.

Într-un interviu exclusiv pentru The Guardian, Timoşenko a respins sugestia că preşedintele rus ar fi „nebun”. „El acţionează după propria sa logică întunecată”, a spus ea. „El este condus de această idee de misiune istorică - să creeze un imperiu. Acesta este ţelul lui. Vine dintr-o dorinţă şi o credinţă interioară profundă”.

Timoşenko, un lider al revoluţiei portocalii din 2004, de două ori prim-ministru, a avut mai multe întâlniri cu Putin. Au purtat negocieri în 2009, după ce Putin, pe atunci prim-ministru, a întrerupt alimentarea cu gaze către Ucraina. Timoşenko a candidat pentru preşedinţia Ucrainei în 2010, 2014 şi 2019, dar fără succes.

Putin a fost „întotdeauna precaut, fiind antrenat de şcoala KGB”, a spus ea, adăugând că pentru liderul de la Kremlin nu a existat şi nu există naţiunea ucraineană (citește continuarea AICI).

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
pixel