Tabletă
Desktop
Data publicării:
Kremlinul o acuză pe Maia Sandu de „rusofobie”. Moscova nu va lăsa fără reacţie „declaraţiile antiruseşti ale Chişinăului”, ameninţă Maria Zaharova
Kremlinul o acuză pe Maia Sandu de „rusofobie”. Moscova nu va lăsa fără reacţie „declaraţiile antiruseşti ale Chişinăului”, ameninţă Maria Zaharova
Rusia consemnează declaraţiile antiruseşti ale oficialităţilor din Republica Moldova şi nu le va lăsa fără reacţie, a declarat joi, într-o conferinţă de presă, la Moscova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, citată - în pagina sa electronică - de agenţia de stat rusă TASS.
"Urmărim cu îngrijorare cum evoluează situaţia din Republica Moldova, care ne este apropiată din punct de vedere istoric, şi unde continuă acţiuni de protest la care participă mii de locuitori nemulţumiţi de politica conducerii ţării", a afirmat Maria Zaharova.
Potrivit ei, aceste evenimente sunt însoţite de o escaladare a retoricii antiruseşti - "la limita rusofobiei"- din partea oficialităţilor ţării.
"S-a ajuns până în punctul în care unii parlamentari ai partidului de guvernământ 'Acţiune şi Solidaritate' (PAS) lansează apeluri în parlament pentru a recunoaşte Rusia - aşa cum spun ei - drept regim terorist. Noi desigur înregistrăm aceste declaraţii antiruseşti şi evident ele nu vor rămâne fără răspuns", a avertizat ea.
Potrivit ei, nu Rusia reprezintă o ameninţare la adresa neutralităţii Republicii Moldova, ci Occidentul, notează TASS.
"Aş vrea să repet, aşa cum arată experienţa, nu Rusia este o ameninţare la adresa neutralităţii Republicii Moldova, ci asistenţa militară şi tehnico-militară (occidentală), al cărui scop real este de a asigura interesele Occidentului însuşi, şi nu securitatea Moldovei", a declarat purtătoarea de cuvânt a MAE rus.
"Scopul este evident: pregătirea populaţiei pentru majorarea cheltuielilor pentru apărare, justificarea dezvoltării colaborării cu NATO, UE sub pretextul de a-şi apăra neutralitatea", a afirmat Zaharova, citată de portalul Deschide.md.
O dovadă suplimentară în acest sens, susţine ea, sunt "manevrele militarilor americani în vecinătatea imediată a Republicii Moldova".
În acest context, Deschide.md evocă declaraţiile din vară ale mai multor oficiali ruşi, printre care şi generali în armata rusă, care au vorbit despre declanşarea celei de-a doua faze a "operaţiunii militare speciale" din Ucraina, vizând între altele crearea unui coridor terestru până în regiunea transnistreană (din estul Republicii Moldova).
Totodată, jurnaliştii de la Deschide.md menţionează că statutul de neutralitate al Republicii Moldova, evocat de Maria Zaharova, nu interzice colaborarea tehnico-militară cu alte state sau organizaţii.
De asemenea, Rusia continuă să-şi menţină trupele în Transnistria, deşi Chişinăul a solicitat în repetate rânduri retragerea Grupului Operativ al Trupelor Ruse din Transnistria (GOTR) care staţionează separat de forţele ruse de menţinere a păcii în regiunea transnistreană.
De cine depinde mai mult dezvoltarea Republicii Moldova: România sau Uniunea Europeană? „Trebuie să mergem cot la cot în acest proces”
Întrebat dacă dezvoltarea Republicii Moldova depinde mai mult de România sau de Uniunea Europeană, Spînu a răspuns:
„Eu cred că ele nu pot fi separate aşa. Noi toţi înţelegem că integrarea Moldovei în Uniunea Europeană nu poate să se întâmple fără România. Deci România este principalul nostru pilon în procesul de integrare europeană. Şi noi nu vedem altfel cum să reuşim dacă România nu va fi de partea noastră şi noi nu vom merge, cumva, cot la cot în acest proces de integrare europeană a Moldovei.”
Cu toate acestea, întrebat dacă este satisfăcut de colaborarea României cu Republica Moldova în domeniul infrastructurii rutiere și feroviare, Spînu a declarat:
„Evident că eu mi-aş dori să se deruleze mult mai repede şi cred că şi colegii din România. Nu vreau să arunc cumva vinovăţia într-o parte sau în alta, este, dacă vreţi, o şansă în trecut ratată, care de abia acum îşi capătă tracţiunea. Aceste contacte şi aceste şedinţe comune ale Guvernului, ale Parlamentului, vizite bilaterale, foarte multe la diferite niveluri, de fapt creează aceste mecanisme care, încet, încet, grăbesc procesele de colaborare între ţările noastre. Eu, încă o dată, îmi doresc ca lucrurile să se mişte mai repede şi sunt sigur că şi colegii din România la fel, dar sunt şi proceduri birocratice, care, cumva, ne împiedică în unele momente.
Cel puţin pe proiectele pe care le-am iniţiat am avut un progres considerabil. Să luăm, de exemplu, reducerea tarifelor la roaming, care s-a întâmplat în şase luni de când am venit la Guvern. Nu s-a întâmplat în 30 de ani şi s-a întâmplat în şase luni. La fel cu acordurile pe poduri. Toate acordurile pe poduri au fost semnate şi deja se lucrează. Referitor la apă, ApaVital din Iaşi va trece Prutul chiar până la finalul anului. A durat un pic, dar l-am dus la capăt. Iarăşi un proiect care a fost discutat încă zece ani în urmă. Nu mai vorbim de domeniul energetic, în care avem contracte comerciale. Cine îşi mai aminteşte când s-a cumpărat ultima dată energie electrică din România? Cred că nici eu nu îmi aduc aminte. Ştiu că a fost o situaţie în anul 99 când a fost o situaţie de urgenţă, dar acum avem contracte comerciale cu trei furnizori din România. OPCOM-ul, operatorul de piaţă, va veni în Republica Moldova şi se va lansa. Bursa română de mărfuri s-a lansat în Republica Moldova şi evident că îmi doresc mai mult, dar să nu uităm că e de abia un an de când toate acestea s-au întâmplat.
Eu cred că noi avem o şansă istorică, în care avem un guvern pe deplin angajat în procesul de integrare europeană şi pe deplin angajat în restabilirea relaţiilor cu România, pe toate domeniile.”
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
