„Admite recursul declarat de pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii împotriva sentinței civile nr. 1248 din 09 aprilie 2019 a Curții de Apel București - Secția a VII-a contencios administrativ și fiscal. Casează sentința recurată și, în rejudecată. Respinge acțiunea formulată de reclamanta Kovesi Laura Codruța, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, ca neîntemeiată. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 noiembrie 2021”, se arată în soluția ÎCCJ.

Secția pentru procurori a CSM a decis, în 2018, să nu îi acorde acest grad profesional fără concurs, doar în virtutea faptului că a fost procuror general al României.

Kovesi a atacat în instanţă decizia de atunci şi acum a pierdut definitiv.

Gradul profesional de PÎCCJ era una dintre condițiile pentru a ocupa funcțai de procuror-șef al Parchetului European. Astfel, procurorul-șef al EPPO poate fi selectat dintre proocurorii „care dețin calificările necesare pentru numirea în cele mai înalte funcții de la nivelul parchetelor și al magistraturilor din statele lor membre respective”.

Potrivit regulamentului EPPO, Curtea de Justiție, la cererea Parlamentului European, a Consiliului sau a Comisiei, îl poate elibera din funcție pe procurorul-șef european în cazul în care constată că acesta nu mai îndeplinește condițiile necesare pentru exercitarea atribuțiilor sale.

În prezent, 22 de state membre participă la EPPO (Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Spania).

Cum a ajuns Codruța Kovesi în fruntea EPPO

Consiliul Uniunii Europene a formalizat pe 14 octombrie 2019 numirea Laurei Codruța Kovesi în funcția de procuror șef al Parchetului European (EPPO). 

Parchetul European îşi va desfăşura investigaţiile şi urmăririle penale în deplină independenţă faţă de Comisia Europeană, faţă de celelalte instituţii şi organisme ale UE, precum şi faţă de statele membre şi va completa activitatea altor organisme şi agenţii ale UE, cum ar fi OLAF, Eurojust şi Europol, cooperând cu acestea, precum şi cu autorităţile competente ale statelor membre care nu participă la Parchetul European.

În prezent, 22 de state membre participă la EPPO (Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Spania).

La Luxemburg, Laura Codruţa Kovesi, fosta şefă a Direcţiei Naţionale Anticorupţie din România, şi echipa sa de 22 de procurori vor superviza anchetele şi procedurile legale. Dintre statele UE, cele care nu participă la acest mecanism de cooperare judiciară consolidată sunt Ungaria, Polonia, Irlanda, Suedia şi Danemarca.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News