Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Klaus Iohannis, la reuniunea rectorilor. Declarațiile președintelui
Klaus Iohannis participă la prima reuniune CNR din noul an universitar, într‐un moment aniversar pentru Universitatea Politehnica din București ‐ 200 de ani de învățământ superior tehnic în slujba dezvoltării României.
Klaus Iohannis, președintele României, a vorbit în deschiderea reuniunii rectorilor, joi, 4 octombrie 2018, cu ocazia aniversării a 200 de ani de la fondarea Universităţii Politehnica București.
Vă prezentăm în continuare textul alocuțiunii:
”Această reuniune a Consiliului Național al Rectorilor stă sub semnul unei duble aniversări cu semnificații deosebite pentru modernizarea țării noastre.
Astfel, în anul Centenarului Marii Uniri, Universitatea Politehnica din București sărbătorește două veacuri de istorie și de învățământ tehnic de prestigiu, pus inclusiv în slujba dezvoltării României. Mă bucur să mă aflu alături de dumneavoastră în acest moment special și vă urez să aveți în continuare mulți ani de performanță academică veritabilă!
Acest cadru este, cu siguranță, unul propice pentru a discuta despre viitorul educației românești. Sunt prezenți aici mulți dintre cei care au avut și, cred eu, vor avea responsabilitatea organizării nu doar a mediului universitar, ci și a întregului învățământ românesc din ultimele decenii și din viitoarele. Și chiar dacă la Centenar am început anul universitar cu provizorate atât la Ministerul Educației, cât și la Ministerul Cercetării, sunt convins că sunteți printre cei care vă doriți stabilitate, coerență și viziune în perioada următoare.
Educația românească se află într-un moment de cumpănă, în care deciziile prezente vor determina capacitatea sa de a răspunde corect provocărilor viitorului.
Universitățile, de exemplu, sunt din ce în ce mai expuse globalizării și internaționalizării și, astfel, sunt obligate să devină tot mai competitive.
Anul trecut, în cadrul Consiliului European de la Göteborg, s-au pus bazele unor schimbări potențial revoluționare ale modului în care funcționează învățământul superior din Europa. Între altele, se vor organiza universități europene sub formă de consorții și vor crește fondurile alocate pentru mobilitatea studenților și a cadrelor didactice. Toate aceste oportunități necesită o adaptare rapidă. Sunt esențiale debirocratizarea, existența unui personal administrativ calificat și adaptarea curriculară. Adaptarea presupune și proceduri rapide de recunoaștere a diplomelor și politici de atragere a talentului. Este în interesul universităților să militeze pentru astfel de schimbări.
Pe fondul declinului demografic, numărul studenților a scăzut, lucru cu atât mai îngrijorător cu cât ponderea tinerilor care ajung să finalizeze studiile universitare ne plasează pe ultima poziție din Uniunea Europeană.
Nevoia de specialiști a economiei românești nu este acoperită adecvat în clipa de față de absolvenți și nu există o evidență clară a inserției acestora pe piața muncii.
Unele universități au inițiat proiecte de cartografiere a nevoilor pieței muncii, și le felicit, dar este nevoie ca relația dintre societate, economie și mediul universitar să fie evaluată în baza unor studii pe termen mediu și lung, care să depășească interesul imediat. Într-o măsură chiar mai mare decât educația, activitatea de cercetare, un veritabil catalizator pentru dezvoltarea economică și un garant al competitivității României, se realizează din ce în ce mai mult datorită consorțiilor și colaborărilor internaționale.
Universitățile trebuie, așadar, să își axeze eforturile pe dezvoltarea unor centre de cercetare bine finanțate și cu personal calificat, cu recunoaștere internațională și care să atragă talente din întreaga lume.
În acest demers, le-ar fi extrem de util dacă ar beneficia de finanțare adecvată și de un cadru legislativ mai puțin birocratic, care să asigure un mediu cu adevărat competitiv în alocarea de fonduri și care să clarifice rolul fiecărui tip de entitate de cercetare - universitate, institut de cercetare sau companie. Acestea nu sunt nici pe departe niște cerințe ieșite din comun, ci, dimpotrivă, sunt necesare pentru ca educația superioară din România să se alinieze celei europene.
Dincolo de toate provocările cu care vă confruntați, trebuie să nu uităm că universitățile sunt cheia de boltă a ecosistemului educațional românesc.
Multe aspecte ale educației preuniversitare depind de munca dumneavoastră, a universităților. Aici se formează cadrele didactice din educația preuniversitară, iar calitatea acestor programe are un impact decisiv asupra performanței elevilor noștri.
Orice reformă a carierei didactice va trebui să implice universitățile, care, la rândul lor, trebuie să își adapteze programele de formare.
Propunerile de reformă curriculară, organizarea examenelor și realizarea materialelor didactice depind și ele de implicarea mediului universitar, mediu care poate facilita crearea unei punți între nevoile sistemului și ultimele inovații sau tendințe pe plan european sau global.
Nu aș vrea să insist mai mult pe aceste aspecte. Cea mai mare parte a dezideratelor pe care le-am menționat au fost enunțate cu ocazia dezvoltării documentelor de lucru din cadrul proiectului „România educată”, pe care l-am inițiat în urmă cu mai bine de doi ani.
Consiliul Național al Rectorilor a fost un partener de nădejde în acest demers și vă mulțumesc pe această cale! Vom lansa, în curând, rezultatele proiectului, așa că vă invit, stimați rectori, să ne oferiți în continuare opiniile dumneavoastră pe marginea documentelor elaborate.
Mai mult, contribuția dumneavoastră este relevantă și în contextul dezbaterii pe marginea bugetului Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2021-2027.
Eu voi susține, atât pe plan intern, cât și în Consiliul European, interesele învățământului românesc. Dar, evident, este nevoie ca vocea sistemului universitar să se facă auzită pentru a promova mai clar aceste interese.
Dacă tot am vorbit despre nevoile României în relație cu sistemul universitar, cred că este important să menționez și reușitele de până acum, mai ales într-un an de bilanț cu ocazia Centenarului.
În ultima perioadă, am văzut cum creșterea economică s-a concentrat în mod copleșitor în marile centre academice, care au reușit să atragă investiții, adesea în domenii care utilizează tehnologii de vârf. Universitățile au capacitatea de a transforma orașul și regiunea în care se află. Acest rol poate fi baza unei diversificări a misiunii universităților, care își pot asuma, cu prioritate, formarea de specialiști.
Stimați rectori,
Închei prin a vă mulțumi încă o dată pentru cooperarea de până acum în identificarea unei viziuni pe termen lung pentru învățământul românesc.
Vă încurajez să fiți voci puternice în facilitarea dezvoltării economice și sociale a României, dar și în consolidarea democrației și a statului de drept. Mediul universitar rămâne unul dintre pilonii esențiali ai democrației de astăzi și unul dintre păstrătorii acesteia pentru generațiile de mâine.
România își poate realiza destinul și atinge obiectivele naționale doar cu ajutorul educației și cercetării, iar universitățile, și de acest lucru sunt convins, vor juca un rol fundamental în devenirea națiunii noastre.
Magnificențe,
Doamnelor și domnilor rectori,
Vă mulțumesc și vă urez succes în activitatea dumneavoastră, iar Universității Politehnica București îi doresc tradiționalul Vivat, crescat, floreat!
«La mulți ani!»”.
Vezi și: Noul an universitar. Senatorii, prezenţi la ceremonii
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
