'Vă rog să nu vă întoarceţi, trebuie să trecem de iarnă. Din păcate, reţelele nu vor rezista, vedeţi ce face Rusia. Dacă aveţi posibilitatea, rămâneţi peste iarnă în străinătate', a îndemnat ea în declaraţii televizate, citate de agenţia de presă Ukrinform.

Rusia a trecut la terorizarea populaţiei civile pentru că nu se poate lupta cu armata ucraineană şi pierde pe câmpul de luptă, a afirmat Vereşciuk.

Atacurile cu rachete şi drone efectuate de Rusia între 10 şi 20 octombrie au avariat peste 400 de instalaţii în 16 regiuni ale Ucrainei, între care zeci de infrastructuri energetice.

Potrivit procurorului general al Ucrainei, Andrii Kostin, de la începutul războiului la 24 februarie, Rusia a lansat 85 de atacuri asupra instalaţiilor electrice ucrainene, dintre care 51 numai în luna octombrie.

Aproximativ 40% din infrastructura energetică a Ucrainei a fost grav avariată în urma bombardamentelor ruseşti, a comunicat Kievul, notează Agerpres.

O nouă propunere de la Bruxelles: Decuplarea prețurilor la energie

Pentru a explica propunerea, este necesar să plecăm de la faptul, acum binecunoscut, că prețul energiei electrice este parametrizat la prețul celei mai scumpe surse de producție, mai ales în aceste vremuri, gazul.

Spre deosebire de metan, surse precum sursele regenerabile și energia nucleară au costuri de producție semnificativ mai mici și, prin urmare, fără condiționarea indicelui gazelor, energia electrică rezultată ar putea fi revândută la prețuri mai mici, permițând în același timp companiilor energetice din aceste sectoare să facă profit, potrivit Europa Today.

De aici propunerea Bruxelles-ului de a institui un sistem de licitații și contracte pe termen lung, de obicei de 15 ani, pentru producătorii de energie regenerabilă și nucleară.

Contractele vor fi atribuite prin licitație, oferta cea mai ieftină câștigând. Prețul acestor contracte ”va fi o funcție directă a costurilor reale de producție ale tehnologiilor relevante”, scrie Comisia.

Pentru a stabili prețul corect, într-un document anterior, experții de la Bruxelles s-au referit la metoda de calcul a costului unitar al energiei electrice (LCOE), adică o estimare a costului mediu de producție pentru sursele individuale.

Noua propunere mulțumește Franța: ”Decuplarea prețului gazului și energiei electrice este un câștig pentru întreaga UE, dacă este aplicată de toate țările, și de aceea vom continua să lucrăm la asta”, a spus ministrul francez al Industriei, Agnès Pannier-Runache.

Germania, pe de altă parte, prin vocea ministrului Energiei, Robert Habeck, continuă să împingă ideea achizițiilor comune de gaze: ”Cred că acesta este instrumentul principal și îl considerăm mai eficient decât un instrument riscant”.

Berlinul, așadar, continuă să se opună plafonului de preț, mai ales plafonuluii de preț care să fie aplicat furnizorilor străini de metan. Germania se teme că, făcând acest lucru, țările furnizori își vor reduce livrările către Europa, ceea ce ar avea o urmare vizibilă asupra industriei germane.

Guvernul lui Olaf Scholz, pe de altă parte, părea mai posibilist cu privire la plafonul de preț ”iberic”.

Cazul ”iberic” a arătat însă că raportul cost/beneficiu al măsurii tinde spre beneficii și s-a calculat că, în final, un astfel de plafon de preț la scara UE ar duce la economii totale de 13 miliarde. Bruxelles-ul obiectează însă și susține că, menținând prețurile la energie electrică artificial scăzute, țările din afara UE precum Regatul Unit și Elveția, interconectate la rețeaua europeană, ar avea tot interesul să cumpere această energie electrică de la vecinii lor. S-a întâmplat deja în UE, Spania și Portugalia finanțând măsura din propriile buzunare, făcând fericită Franța, care a cumpărat electricitate ”iberică” la preț redus, fără a participa direct la subvențiile centralelor electrice. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News