Ucraina doreşte să înceapă încă de anul acesta lucrările pentru adâncirea şi mai mult a Canalului Bâstroe, astfel încât să-şi extindă rutele alternative pentru exportul cerealelor, a anunţat marţi ministrul ucrainean al infrastructurii, Iuri Vaskov, potrivit Reuters, citată de Agerpres.

Ucraina a adâncit deja de la 3,9 metri la 6,5 metri acest canal navigabil pentru a-şi putea spori exporturile din porturile sale fluviale, după invazia rusă care i-a blocat porturile de la Marea Neagră şi numai un volum limitat de cereale a fost expediat prin aceste porturi în urma acordului cu Rusia mediat de Turcia şi de ONU.

Ucraina vrea să adâncească până la 7,2 metri Canalul Bâstroe

Vorbind marţi la o conferinţă pe tema cerealelor, ministrul ucrainean menţionat a spus că noua adâncime a Canalului Bâstroe a permis accesul navelor în porturile fluviale ucrainene, dar tot nu este suficient pentru navele încărcate ce sunt nevoite să utilizeze Canalul Sulina din România, care este mai adânc.

Prin urmare, a continuat oficialul de la Kiev, Ucraina doreşte să adâncească până la 7,2 metri Canalul Bâstroe, astfel încât adâncimea acestuia să fie similară cu cea a Canalului Sulina, şi intenţionează să poarte discuţii pe acest subiect cu oficialii europeni în viitorul apropiat.

România şi-a manifestat îngrijorarea că lucrările de dragare a Canalului Bâstroe pot ameninţa fauna Deltei Dunării, zonă inclusă în lista Patrimoniului Mondial UNESCO, şi că aceste lucrări încalcă tratatele internaţionale privind protecţia mediului, aminteşte Reuters. 

Ce spuneau autoritățile române, în luna martie, privind situația de la Bâstroe

Pentru a nu mai exista interpretări eronate privind situația măsurătorilor solicitate pentru Brațul Chilia și pentru Canalul Bâstroe, ministrul Transporturilor vine cu precizări.

- Experții Ministerului român al Transporturilor și Infrastructurii au finalizat măsurătorile pe sectorul de Dunăre de pe Brațul Chilia (partea ucraineană, între km 22 și km 116, unde autoritățile de la Kiev ne-au permis accesul).

- Măsurătorile au fost efectuate cu nave românești (Donaris 1, Donaris 2 și Donaris 3) și cu experți români. Pe durata acestor măsurători au avut acces la bordul navelor noastre și experți ucraineni, invitați în calitate de observatori.

- România a solicitat de mai multe ori acordul Ucrainei pentru a continua măsurătorile cu echipaje și nave proprii pe sectorul cuprins între km 11 și km 22 al Brațului Chilia și pe canalul Bâstroe.

- Autoritățile ucrainene au transmis părții române doar că sunt dispuse să facă măsurători pe aceste sectoare de Dunăre cu nave și experți ucraineni. Pentru aceste măsurători s-au arătat dispuse doar să primească doi experți români la bordul navelor ucrainene.

- Până în prezent, partea ucraineană nu a transmis României data la care vor începe măsurătorile și nici momentul în care experții români vor putea urca la bordul navelor ucrainene. Nu au fost transmise părții române nici sectoarele unde ar urma să fie efectuate aceste măsurători.

- Autoritățile ucrainene au cerut Ministerului român al Transporturilor și Infrastructurii doar să transmită autorităților din Ucraina (Administrația Porturilor din Ucraina și Ministerul ucrainean de Externe) documentele prin care solicită acces, fără a oferi până acum alte amănunte.

- Unitățile de resort aflate în coordonarea Ministerului român al Transporturilor au transmis documentele solicitate de partea ucraineană. Din momentul în care experții români vor primi acceptul se vor putea deplasa în maximum două ore la punctul de întâlnire stabilit de partea ucraineană pentru a urca la bordul navelor acestora.

- Ministerul român al Transporturilor se ocupă doar de aspectele tehnice ale acestor măsurători, iar de relațiile cu alte state, inclusiv în ceea ce privește formalitățile pentru obținerea acordurilor de acces ale experților noștri se ocupă alt minister din România, a ținut să precizeze Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor și Infrastructurii.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News