Kerosenul va deveni cel mai scump mijloc de a alimenta o aeronavă în următorii ani și va atinge probabil paritatea prețului cu hidrogenul lichid înainte de 2030, sugerează o nouă cercetare.

Potrivit unui studiu realizat de întreprinderea comună Clean Sky finanțată de UE și McKinsey & Company, reglementările UE care vizează penalizarea poluării aviației vor șterge în curând avantajul competitiv al alegerii kerosenului în detrimentul alternativelor cu emisii reduse de carbon.

În schimb, prețul hidrogenului lichid, un combustibil cheie pentru aeronavele curate în prezent în curs de dezvoltare, și al combustibililor sintetici, care vor fi în curând mandatați pe aeroporturile UE, va scădea brusc, pe măsură ce creșterea ofertei și îmbunătățirile în producție și transport maritim vor duce la scăderea costurilor, potrivit Euractiv.

Raportul prezice că kerosenul va costa în jur de 300 USD per MWh până în 2050, o creștere de șase ori față de prețul actual

Prețul combustibililor sintetici, cunoscuți și sub denumirea de e-fuels sau power-to-liquid, este în prezent de aproximativ 450 USD per MWh, deși acesta ar trebui să scadă la mai puțin de 250 USD până în 2050.

Hidrogenul lichid, care se tranzacționează la aproximativ 300 de dolari pe MWh, este de așteptat să se reducă și mai mult, ajungând la aproape 50 de dolari până în 2050.

Hidrogenul lichid este o sursă de combustibil neutră din punct de vedere al carbonului, dacă este fabricat cu electricitate verde, deși lipsa relativă de energie regenerabilă în Europa și lipsa cererii pe scară largă au făcut ca achiziția să fie costisitoare în prezent. 

Simțind oportunitatea pieței, producătorii tradiționali de energie fosilă din Orientul Mijlociu, inclusiv Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, își îndreaptă atenția către producția de hidrogen. Ei plănuiesc să-și valorifice capacitatea vastă de energie solară pentru a produce hidrogen verde și combustibili sintetici la un preț mai mic.

În timp ce hidrogenul lichid va fi mai ieftin de cumpărat de la furnizorii din Orientul Mijlociu la început, până în 2030 producătorii europeni vor fi atins paritatea, potrivit cercetării.

Principiul poluatorul plătește

Industria aviației s-a aflat în punctul de vedere al obiectivelor UE de reducere a emisiilor, cu o serie de dosare legislative menite să facă mai scumpă poluarea industriei.

Legea ReFuelEU ar obliga aeronavele care realimentează pe orice aeroport din UE să ridice kerosen amestecat cu un procent stabilit de așa-numiții combustibili durabili pentru aviație (SAF).

Parlamentarii europeni vor, de asemenea, ca tote companiile aeriene să plătească mai mult pentru emisiile de carbon. Aceștia au votat recent să includă toate zborurile care pleacă din Europa pe piața de carbon a UE, accelerând în același timp eliminarea treptată a cotelor gratuite de carbon.

În timp ce aviația a fost inclusă pe piața carbonului a UE din 2012, în practică, o mare parte din emisiile companiilor aeriene au fost scutite de costurile carbonului. Legislatorii au decis să elimine treptat aceste cote gratuite, ceea ce ar face mai scumpă arderea kerosenului cu un consum mare de carbon.

De asemenea, UE a pus pe masă o taxă pe kerosen anul trecut. Conform planurilor prezentate, kerosenul utilizat în zborurile intra-UE și-ar pierde statutul de scutire de taxe.

Citește și:

Avioane cu hidrogen din 2028. Primele rute între Olanda și Londra

Scopul de a face mobilitatea aeriană durabilă - responsabilă pentru aproape 4% din toate emisiile de CO2 din Uniunea Europeană în 2017 - a convins 17 companii olandeze să își unească forțele. 

Prima etapă care va fi atinsă în 2028 va fi conectarea aeroporturilor din Țările de Jos cu cele din Londra prin intermediul avioanelor alimentate exclusiv cu hidrogen, tehnologie care permite eliminarea emisiilor de gaze dăunătoare planetei.

Consorțiul olandez este convins că  aeronave viabile comercial vor putea zbura între Rotterdam și Londra și vor fi capabile să transporte între 40 și 80 de pasageri. 

Rezervor de hidrogen în coadă

Combustibilul de aviație care este stocat în prezent în aripi va fi înlocuit cu așa-numitul sistem de propulsie și stocare a aeronavei cu hidrogen (HAPSS) ce reprezintă un rezervor de hidrogen poziționat în coada aeronavei. Hidrogenul este transportat la motor și transformat în energie electrică, care este apoi folosită pentru a antrena elicele. 

”Există în prezent aproximativ 1500 de aeronave care zboară în întreaga lume care sunt potrivite pentru proiectul nostru. Am primit deja prima cerere de ofertă”, spune Michel van Ireland.

”În special în Caraibe, dar și în Scandinavia sunt multe insule în care nici trenul, nici mașina nu reprezintă o alternativă la zbor. Speranța este ca majoritatea companiilor olandeze să fie implicate ulterior în construcția de avioane complet noi, de îndată ce Airbus și Embraer vor începe să facă acest lucru”, spune antreprenorul Michel van Ireland, care a contribuit la reunirea companiilor în ultimii doi ani

 

Companiile implicate sunt optimiste

Potrivit unui articol publicat de Europa Today, Companiile implicate estimează că zborul cu hidrogen va face biletele cu până la 10% mai scumpe. Dar se așteaptă ca pasagerii să fie dispuși să scoată mai mulți bani din buzunar pentru a călători fărp a polua. ”Cu zborul cu hidrogen, industria aviației olandeze va fi din nou în frunte”, a declarat Rinke Zonneveld de la compania de dezvoltare InnovationQuarter.

 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News