Un judecător din statul Washington a amendat compania-mamă a Facebook, Meta, cu aproape 25 de milioane de dolari pentru încălcarea intenționată a legilor privind divulgarea finanțării campaniei în mai multe ocazii.

Judecătorul King County a impus pedeapsa maximă miercuri. Procurorul general de la Washington, Bob Ferguson, a susținut că pedeapsa maximă este adecvată, deoarece Facebook a mai încălcat aceeași lege și în 2018.

Legea privind transparența impune vânzătorilor de anunțuri, cum ar fi Meta, să dezvăluie numele și adresele celor care achiziționează reclame politice, precum și ținta acestor reclame și numărul total de vizualizări primite de fiecare reclamă, potrivit publicației Almayadeen.

Meta a ridicat o obiecție cu privire la cerințe și a susținut în repetate rânduri, în instanță, că cerințele sunt neconstituționale, deoarece ”îngreunează în mod nejustificat discursul politic” și sunt ”practic imposibil de respectat pe deplin”. Meta a explicat că Facebook păstrează o arhivă de reclame politice care rulează pe platformă, însă arhiva nu conține toate informațiile cerute de legea Washington.

”Am un cuvânt pentru comportamentul Facebook în acest caz: aroganță”, a spus procurorul general de la Washington, Bob Ferguson, într-un comunicat de presă. ”A ignorat în mod intenționat legile de transparență a alegerilor din Washington. Dar asta nu a fost de ajuns. Facebook a susținut în instanță că acele legi ar trebui declarate neconstituționale. E uluitor. Unde este responsabilitatea corporativă?", a continuat acesta.

În urma procesului inițial al lui Ferguson din 2018, Facebook a fost de acord să plătească 238.000 de dolari și să se angajeze la o mai mare transparență în finanțarea campaniei și publicitatea politică. În loc să respecte cerințele, a declarat ulterior că va înceta să mai vândă reclame politice în stat.

”Cea mai mare sancțiune legată de finanțarea campaniei impusă vreodată în Statele Unite”

În ciuda acestui fapt, compania a continuat să vândă reclame politice, iar Ferguson a dat din nou în judecată în 2020.

Fiecare încălcare a legii este de obicei pedepsită cu amenzi de până la 10.000 de dolari, dar sancțiunile pot fi triplate dacă un judecător stabilește că a fost făcută intenționat. 

Meta a fost amendată cu 30.000 de dolari pentru fiecare dintre cele 822 de încălcări ale sale, în valoare totală de 24,7 milioane de dolari. Ferguson a numit amenda ”cea mai mare sancțiune legată de finanțarea campaniei impusă vreodată în Statele Unite”.

Meta, una dintre cele mai bogate companii din lume, a raportat câștiguri trimestriale de 4,4 miliarde de dolari, sau 1,64 dolari pe acțiune, la venituri de aproape 28 de miliarde de dolari în cele trei luni care s-au încheiat pe 30 septembrie.

Citește și: 

Meta a destructurat o reţea de dezinformare despre războiul din Ucraina

Operaţiunea rusă a început în mai şi a vizat în principal Germania, dar şi Franţa, Italia, Ucraina şi Marea Britanie, a explicat David Agranovich, un reprezentant al Meta, în cadrul unei discuţii cu jurnaliştii.

În centrul operaţiunii se aflau circa 60 de site-uri care imitau site-urile unor media cunoscute, printre care ziarele germane Spiegel şi Bild, cotidianul englez The Guardian sau agenţia italiană de presă ANSA.

Reţeaua rusă posta acolo articole care criticau Ucraina şi pe refugiaţii ucraineni sau susţineau Rusia, după care le distribuia pe YouTube, Facebook, Instagram, Telegram, Twitter sau site-uri de petiţii online.

Însă unii jurnalişti de investigaţie au început să pună la îndoială autenticitatea acestor site-uri, determinând Meta să deschidă propria anchetă.

"Probabil este vorba de cea mai importantă şi mai complexă operaţiune de origine rusească pe care am întrerupt-o de la începutul războiului din Ucraina", existând "o combinaţie cu adevărat neobişnuită de sofisticare şi de forţă brută", potrivit lui Agranovich.

Pe de o parte, imitarea unor site-uri existente, în mai multe limbi, a necesitat "o investiţie tehnică şi lingvistică importantă", a spus el.

Pe de altă parte, răspândirea de articole pe reţelele de socializare s-a făcut în special prin achiziţia de publicitate sau de conturi false care nu au avut mare succes, fiind adesea detectate automat de sistemele de alertă ale Meta.

În total, compania californiană a precizat că a blocat 1.633 de conturi, 793 pagini şi un grup pe Facebook, precum şi 29 de conturi pe Instagram, potrivit Agerpres.

Citește mai mult AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News