Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Jean-Claude Juncker, despre abuzul în cazul Schengen: Țările mici trebuie să aibă nişte urechi mai lungi decât ţările mari
Autor: D.C.
Inquam Photos / Octav Ganea
Jean Claude Juncker a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Academiei de Studii Economice din București. În discursul de mulțumire, fostul președinte al Comisiei Europene a criticat abuzul făcut de Austria în cazul Schengem, fără să numească explicit guvernul Nehammer și a recunoscut că la Bruxelles ”aveam obiceiul de a spune că ţările mici trebuie să aibă nişte urechi mai lungi decât ţările mari”.
Deși consideră scandaloasă menținerea României în afara spațiului Schengen, prin nerespectarea tratatelor de aderare, Juncker contrazice opinia premierului român care i-a reproșat că România este tratată ca o țară de mâna a doua în Uniune.
Jean-Claude Juncker: Am fost foarte mândru că în 2005 am putut semna tratatul de aderare al României la Uniunea Europeană. Tot aşa, am fost foarte mândru în '97, când la Consiliul European s-a decis ca România să facă parte din Europa Centrală. În acea zi, istoria şi geografia s-au întâlnit. Uniunea Europeană a devenit mai completă în ziua în care România a aderat la Uniunea Europeană, mai completă dar nu întotdeauna exemplară. Există aşteptări care nu au fost atinse de către cei care conduc Uniunea Europenă. Eu rămân scandalizat până azi de faptul că România încă nu a aderat la spaţiul Schengen. Eu am pledat pentru aderarea României la spaţiul Schengen încă din 2014, când am devenit preşedintele Comisiei și nu am încetat să pledez cauza românească. Este un scandal. A fost cu o oarecare brutalitate şi fără argumente (...)
Dvs., ca români, sunteţi într-o vecinătate cu adevărat dificilă. Marele dvs. vecin ucrainean tocmai a fost atacat, împotriva tuturor regulilor dreptului internaţional, de Federaţia Rusă şi sunteţi vecinii imediaţi ai ţărilor balcanice de vest, care au vocaţia de a deveni membre ale Uniunii Europene. Când va veni ziua, Europa va deveni mai completă. De fapt, România este o punte între Europa, cum a fost, şi Europa aşa cum va fi. Deci trebuie să veghem, să vedem Europa evoluând către o mare deschidere şi solidaritate. Solidaritatea este o dimensiune esenţială a construcţiei europene.
Construcția europeană nu va reuși fără contribuția salariaților
Europa trebuie să fie solidară. Europa are un mare deficit şi anume faptul că dimensiunea sa socială este insuficientă. Soclul european al drepturilor sociale, pe care l-am adoptat, are un sediu special la Göteborg şi cred că cei care cred că construcţia europeană va reuşi fără contribuţia salariaţilor se înşală profund. Nu există aşa ceva. Prin consecinţă, va trebui să adăugăm rigoare în construcţia europeană, asociindu-i obligatoriu o dimensiune socială, care merită numele. Acesta mă face să spun că se înşală cei care cred şi care confundă rigoarea bugetară şi austeritatea. Nu trebuie să distrugem visul european, impunându-i o austeritate prea mare. De aceea, m-am ataşat când am fost preşedintele Comisiei Europene, să repun în curs.
Este amenințată regula de drept
Acum au dispărut certitudinile, este ameninţată regula de drept. Regula de drept este o regulă de protecţie, îi protejează pe cei slabi şi statele membre de dimensiuni mari, de dimensiuni mijlocii şi mici. Este principiul director al construcţiei europene şi deci, va trebui să ne ridicăm împotriva acestor forţe funeste în sânul Europei pentru a repune în funcţiune regula de drept, la momentul în care Europa va trebui să respecte, va trebui să respectăm mai bine propriile noastre principii şi virtuţi, pentru că dacă nu, vom pierde orice credibilitate. Europa are nevoie de credibilitate, pentru că milioanele de bărbaţi şi femei oferă un model de urmat. După al Doilea Război Mondial, Europa a permis generaţiilor să pună un termen istoriei europene, care se caracteriza printr-o multitudine de războaie şi conflicte armate. Europa trebuie să rămână o operă de pace, în centrul, în interiorul ei şi în exterior. Pentru a funcţiona mai bine, va trebui ca instanţele comunitare să respecte toate naţiunile, să nu existe impas în ce priveşte oamenii din Uniunea Europeană. Aveam obiceiul de a spune că ţările mici trebuie să aibă nişte urechi mai lungi decât ţările mari. Constat că ţările mici aud mai bine vocea celorlalţi decât cei care se găsesc într-un vacarm pe care l-au creat ei înşişi. Aşadar, România este un exemplu bun de urmat de către ceilalţi, pentru că este o ţară care a ştiut să-şi tragă din apartenenţa europeană toate beneficiile. Nu-mi place, de altfel, să se claseze ţările membre în categorii diferite.
România, tratată ca un stat de a doua mână?
A existat un moment când prim-ministrul vostru, pe care l-am primit la Bruxelles, spunea: "România este tratată ca stat de a doua mână". Nu, România este în liga întâi. Va trebui ca ceilalţi să înţeleagă şi instituţiile europene să respecte România exact aşa cum respectă celelalte state membre. Aveam obiceiul să spun când eram prim-ministru, şi când râdeau de mine, spuneam - există doar două mari ţări: Marea Britanie şi Marele Ducat... În România... Aţi constatat că singura mare ţară care a supravieţuit a fost Marele Ducat pentru că Marea Britanie a decis să iasă. Acum suntem confruntaţi cu o reechilibrare /.../. Ne confruntăm şi cu China, nu trebuie să fim complicii unei părţi sau a celeilalte, trebuie să fim fideli celor care au lansat, acum decenii, Uniunea Europeană şi construcţia ei în pace şi în solidaritate. Începând cu ziua de astăzi, doamnelor şi domnilor profesori, doamnelor şi domnilor doctori, sunt unul dintre dvs şi sunt mândru. E a doua oară că am primit Doctor Honoris Causa. Prima oară a fost în 2003 şi astăzi e a doua oară. Şi constat cu plăcere că ministrul dvs al educaţiei naţionale a devenit ministru pentru că şi-a făcut studiile în Luxemburg. Este un exemplu frumos de o reuşită luxemburgheză în România. Ca să vă spun totul, iubesc România. Nu se ştie niciodată de ce iubim pe cineva. Este ceva iraţional, dar în cazul României este o dragoste care se bazează pe o dragoste vizibilă, aceea a succesului acestei ţări. Blaise Pascal, filozof francez şi matematician, a spus: "Îmi plac lucrurile care merg bine împreună". Europa şi România sunt două lucruri care se potrivesc şi merg bine împreună”, a încheiat Juncker, conform Rador.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
