Data publicării: 14.09.2020 12:03

Iubitorii filmului românesc au motiv de bucurie! Filme din perioada 1966-1971, proiectate la București. Intrare gratuită

După avanpremiera de la Cluj-Napoca, din cadrul TIFF, de la începutul lunii august, filmele din primul program al „Arhivei Active” vor fi proiectate și la București.

Vineri, 18 septembrie, de la ora 20.30, la Mercato Kultur (str. Căpitan Gheorghe Demetriade 6 - 10), UNATC „Ion Luca Caragiale” din București prezintă proiectul „Arhiva Activă”, realizat cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la înființare. Proiectul își propune o cercetare aprofundată asupra traseului școlii de teatru și de film din București.

În următorii ani, „Arhiva Activă” va revizita și va demara un amplu proces de digitalizare și de restaurare a întregii arhive de filme studențești pe suport de 16 și 35mm, cuprinzând aproximativ 2000 de titluri. Proiectul își propune, de altfel, să identifice și să accesibilizeze mai multe tipuri de materiale de arhivă aflate în patrimoniul UNATC: fotografii, schițe de scenografie, lucrări de licență sau disertații, materiale care documentează spectacolele studențești realizate de-a lungul celor șapte decenii de existență, precum și documente administrative ce reflectă evoluția pedagogică în domeniile artelor spectacolului și ale cinematografiei etc.

Intrarea la proiecția din data de 18 septembrie va fi liberă

În felul acesta, UNATC va participa la reconstrucția unui mod riguros și complex de a gândi istoria filmului și a teatrului din România, analizând temele, direcțiile și experimentele realizate de-a lungul timpului în cadrul școlii românești de specialitate. Intrarea la proiecția din data de 18 septembrie va fi liberă, pe baza unui email trimis la adresa [email protected]. Evenimentul se va desfășura în aer liber și se va derula în conformitate cu normele sanitare impuse de autorități, care vor fi obligatorii atât pentru spectatori, cât și pentru echipă, în vederea protejării sănătății tuturor.

Programul de film pe care UNATC îl prezintă, pentru prima oară în București, la o lună distanță de avanpremiera de la TIFF, cuprinde nouă scurtmetraje din perioada 1966-1971, realizate de primele generații de studenți regizori și operatori după o pauză de aproape un deceniu. Veți recunoaște actori deveniți faimoși (Mitică Popescu, Gelu Colceag, Margareta von Krauss, Cornel Coman, Ștefan Velniciuc, Mircea Diaconu, sau, într-o postură inedită, pe Romulus Vulpescu) și veți putea admira câteva dintre primele filme ale unor cineaști ce aveau să confirme ulterior (Radu Gabrea, Ada Pistiner, Felicia Cernăianu, Iosif Demian, Timotei Ursu, Vivi Drăgan Vasile).

Surpriza unor abordări foarte proaspete

Însă, pentru UNATC, cel mai incitant aspect al acestui prim program de filme, digitalizate și subtitrate în limba engleză special pentru proiecția de la TIFF, e diversitatea de formule și de tematici abordate de tinerii studenți de la acel moment și descoperirea unor talente imense care, din motive ce merită cercetate în viitor, s-au îndreptat ulterior spre alte direcții profesionale. De multe ori, văzând aceste filme fantastice, te întrebi cum ar fi arătat cinematografia din România dacă toți protagoniștii programului ar fi reușit să continue să profeseze, cu dezinvoltura exprimată în primele lor încercări.

Programul oferă surpriza unor abordări foarte proaspete, de multe ori de-a dreptul avangardiste, în acord cu stilistici și cu mișcări cinematografice internaționale la zi, de multe ori dificil de regăsit în producțiile de lungmetraj ale vremii. „Cântec”, în regia Feliciei Cernăianu, inspiră comparații nu doar cu filmele expresionismului german, ci și cu psiho-dramele americancei Maya Deren, „Patru întrebări”, în regia lui Șt. Traian Roman, este inspirat direct din celebrul experiment cinéma vérité, „Cronica unei veri”, de Jean Rouch și de Edgar Morin, iar „Ritmuri”, realizat de Andrei Vidrașcu, e un film abstract, amintind de cele ale mai faimoșilor Norman McLaren sau Oskar Fischinger.

Senzualitatea este un subiect important al filmelor tinerilor cineaști, atât „Vânătoarea” (regizat de Timotei Ursu), cât și „Negostina” (regizat de Nicolae Oprițescu) conținând scene de o senzualitate rarisimă pentru perioada despre care vorbim. Iar reflectarea directă a unor aspecte sociale și politice este, de asemenea, adesea regăsită în aceste filme: „Cadențe” (regizat de Radu Gabrea), „Piscicultura” (regizat de Tudor Eliad), „Febra” (regizat de Dorin Moldovan) și „Dictatorul și supusul său” (regizat de Ada Pistiner) fac trimiteri critice, uneori șocant de incisive, la adresa realităților contemporane.