Autoritățile italiene au confiscat bunurile lui Lanfranco Cirillo, arhitectul unui conac de pe coasta Mării Negre, lângă Geledzhik, care a devenit cunoscut în toată Rusia drept „palatul lui Putin”, după ancheta lui Alexei Navalny, scrie The Moscow Times.

În total, Cirillo, care a lucrat în Rusia din anii 1990 și a primit cetățenia rusă, are sechestrate bunuri în valoare de 141 de milioane de euro, relatează Reuters, citând surse familiare cu situația. Potrivit acestora, este vorba despre activele din orașul Brescia din nordul Italiei.

Chirillo, care nu a negat niciodată că ar fi arhitectul clădirii Gelendzhik, susținând însă că nu are nicio legătură cu președintele rus, este suspectat de evaziune fiscală.

Potrivit La Republica , ancheta împotriva lui Cirillo, în vârstă de 63 de ani, este condusă de garda financiară italiană. Acesta este acuzat de venituri nedeclarate de zeci de milioane de euro pentru perioada 2013-2019, precum și de contrabandă, spălare de bani și operațiuni ilegale.

Conturile bancare ale arhitectului sunt înghețate. Imobiliarele de lux, un elicopter, bijuterii, numerar și obiecte de artă, inclusiv lucrări de Picasso și Kandinsky, sunt confiscate.

Cirillo însuși, într-un interviu pentru Radio Liberty, a spus că a primit prima sa comandă în Rusia - pentru proiectarea unei reședințe de vară - în 1991, datorită medierii unui prieten din Milano. Clientul l-a prezentat ulterior președintelui Lukoil, Vagit Alekperov, iar patru ani mai târziu italianul avea deja propriul birou de arhitectură pe Arbat.

Potrivit lui Cirillo, acesta a construit case atât pentru Alekperov, cât și pentru adjuncții săi, după care a construit pentru manageri de top ai Gazprom și Novatek, printre care Ghenadi Timchenko, „prietenul președintelui”.

În total, Cirillo a susținut că a construit case pentru 43 de miliardari ruși.

Kremlinul, gata să negocieze cu Kievul, dar nu oricum: "Aceste condiţii au fost convenite la Istanbul"

Kremlinul ar fi pregătit să negocieze cu Kievul, dar în anumite condiții. "Este adevărat, Rusia este pregătită pentru o soluţie negociată în propriile noastre condiţii', a afirmat Peskov în conferinţa sa de presă zilnică, răspunzând la o întrebare despre vizita fostului cancelar german Gerhard Schröder la Moscova, în urma căreia politicianul social-democrat a declarat că Rusia doreşte o 'soluţie negociată' la conflictul cu Ucraina.

"Vestea bună este că Kremlinul vrea o soluţie negociată', a declarat Schröder într-un interviu acordat în exclusivitate pentru săptămânalul 'Stern', în care a confirmat şi faptul că a avut o întâlnire cu preşedintele rus, Vladimir Putin, la Moscova săptămâna trecută, scrie Agerpres.

Potrivit lui Peskov, condiţiile Moscovei pentru oprirea acţiunii militare 'sunt bine cunoscute'.

"Aceste condiţii au fost convenite la Istanbul şi de către negociatorii ambelor părţi', a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, referindu-se la ultima întâlnire dintre reprezentanţii Rusiei şi Ucrainei în metropola turcă în luna martie.

"După aceea, partea ucraineană a respins consensul şi a abandonat calea negocierilor", a adăugat Peskov, în condiţiile în care Kievul denunţase la acel moment că Moscova doar mimează nişte discuţii, fără niciun fel de armistiţiu şi o delegaţie puţin reprezentativă trimisă pentru a negocia cu partea ucraineană.

Întrebat dacă Schröder, despre care se ştie că este apropiat de preşedintele rus, ar putea media între Rusia şi Ucraina în vederea organizării de noi negocieri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a declarat că politicianul german nu şi-a exprimat o astfel de dorinţă.

Schröder este puternic contestat de Partidul Social-Democrat din Germania (SPD) pentru legăturile sale din trecut şi prezente cu Vladimir Putin, pe care fostul cancelar german le apără şi susţine că relaţiile cu acesta nu trebuie rupte.

La 24 februarie, Rusia a declanşat o invazie pe scară largă în Ucraina, denumind-o drept 'operaţiune militară specială', sub pretextul 'denazificării' şi 'demilitarizării' ţării vecine, a cărei suveranitate şi integritate teritorială avea obligaţia, de altfel, să le garanteze în virtutea Memorandumului de la Budapesta din 1994, prin care Ucraina renunţase la armele nucleare moştenite de la URSS.

La rândul său, secretarul Consiliului pentru Securitatea Naţională şi Apărare de la Kiev, Oleksii Danilov, a declarat recent că armata ucraineană trebuie să obţină mai întâi succesul pe câmpul de luptă înainte ca Kievul şi Moscova să înceapă negocierile pentru a pune capăt războiului, aminteşte în acest context publicaţia ucraineană Focus.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News