Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Israelul exclude orice livrări de arme către Ucraina
FOTO: Pexels
Israelul exclude în continuare orice livrări de arme către Ucraina, în ciuda atacurilor ruseşti cu drone de luptă presupuse a fi de concepţie iraniană, relatează DPA.
"Vreau să spun clar că nu vindem arme Ucrainei", a declarat marţi seară ministrul israelian al apărării, Benny Gantz, pentru postul de radio Kol Chai.
El a spus că Israelul a trimis Ucrainei numai ajutor medical şi umanitar şi că aşa se va întâmpla şi în continuare.
"Sunt ministrul apărării şi sunt responsabil de exporturile de arme ale Israelului", a precizat el.
Ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a declarat marţi, conform media ucrainene, că Kievul va cere de la Israel sisteme de apărare antiaeriană pentru a se proteja împotriva atacurilor ruseşti.
"Dacă politica Israelului este cu adevărat de a contracara acţiunile distructive ale Iranului, atunci este timpul ca Israelul să fie oficial de partea Ucrainei", a spus şeful diplomaţiei ucrainene.
Conform informaţiilor Kievului, peste 70 de persoane au fost ucise în atacuri cu drone şi rachete în ultima săptămână şi jumătate.
Kievul şi mai multe ţări occidentale au acuzat Rusia că a folosit drone de fabricaţie iraniană în atacuri asupra unor obiective energetice civile din Ucraina, însă Moscova şi Teheranul resping acuzaţiile.
Israelul a fost reticent în a se implica foarte mult în războiul dus de Rusia în Ucraina, pentru a nu-şi pune în pericol relaţiile cu Moscova, notează Agerpres.
Raport dur al celor trei servicii secrete din Germania: Politicienii au ignorat avertismentele privind Rusia, iar China este cea mai mare amenințare pe termen mediu
Comunicatul integral:
Potrivit serviciilor de informații, societatea și politica din Germania au ignorat prea mult timp avertismentele privind pericolele care vin dinspre Rusia și China. Atacul Rusiei asupra Ucrainei din luna februarie a acestui an a fost mult mai puțin neașteptat pentru observatorii profesioniști decât a părut pentru mass-media și publicul larg, potrivit unei audieri publice a reprezentanților de vârf ai serviciilor federale de informații de către comisia parlamentară de control.
Președintele BND, Bruno Kahl, a calificat războiul de agresiune împotriva Ucrainei drept un „punct de cotitură”, care, totuși, nu a fost „cu adevărat” o surpriză. Ceea ce s-a întâmplat a fost ceea ce agenția sa a avertizat de ani de zile, și anume că președintele rus Vladimir Putin rămâne dispus să folosească forța pentru a-și atinge obiectivele și că aceste obiective nu s-au schimbat. „Din nefericire”, în discursul public din ultimele decenii a fost un fapt obișnuit să fie ignorate amenințările și să fie respinse avertismentele autorităților de securitate ca fiind alarmiste. Cu toate acestea, raportarea BND cu privire la tendința lui Putin de a recurge la violență a fost întotdeauna „mai degrabă fără rezerve”: „Tendința politicienilor și a publicului de a avea încredere într-o turnură pozitivă există pur și simplu”.
Putin ajunsese la concluzia că nu va reuși să convingă Occidentul prin negocieri să recunoască presupusele interese de securitate ale Rusiei sau dorința acesteia de a fi percepută ca o superputere. În cele din urmă, în calculele sale, costurile unui război cântăreau mai puțin decât costurile unei apropieri suplimentare între Ucraina și Occident. Conform înțelegerii lui Putin cu privire la interesele de securitate ale Rusiei, principala amenințare provine din ceea ce el percepe ca fiind o răspândire „agresivă” a libertății și democrației de către Occident. Cu toate acestea, Occidentul nu poate împiedica nicio țară din lume să depună eforturi pentru o ordine democratică doar pentru că tulbură pacea unui vecin autocrat.
Deocamdată, Kremlinul nu este interesat de o soluție negociată. Prin urmare, războiul va continua cu siguranță și anul viitor. Kahl a recunoscut că, dacă războiul convențional va continua să eșueze, Putin ar putea fi tentat să folosească arme nucleare „sub-strategice” pentru a forța Ucraina să se așeze la masa negocierilor și să impună o pace dictată. Cu toate acestea, nu există în prezent nicio dovadă în acest sens: „Nu vedem în acest moment pregătiri pentru utilizarea armelor strategice sau substrategice. Nu este cazul să ne panicăm”.
Pe termen lung, o amenințare semnificativă este de temut din partea unei „Chine autocratice care se ridică pentru a deveni o putere globală”, a avertizat Kahl. Mediul de afaceri, societatea și politica din Germania au fost, de asemenea, prea încrezătoare în această privință și au devenit „dureros de dependente” de o putere care „dintr-o dată nu mai pare pacifistă”. Împreună cu BfV, BND încearcă de cinci ani să crească gradul de conștientizare a riscurilor pe care le prezintă China în afaceri și în știință. Un prim succes în 2019 a fost o declarație sceptică a Federației Industriei Germane (BDI) cu privire la legăturile economice cu superputerea din Orientul Îndepărtat. Dar există „multă încredere și naivitate în domeniul științific”, ceea ce nu este adecvat.
Președintele BfV, Thomas Haldenwang, a subliniat, de asemenea, că autoritatea sa a recunoscut „cu mult timp în urmă” perseverența strategică enormă cu care regimul autoritar din Rusia lucrează pentru a destabiliza democrațiile occidentale. Biroul pentru Protecția Constituției avea „de mult timp” în vizor Kremlinul ca „actor agresiv” care folosește „mijloace și metode neloiale”. În urmă cu doi ani, printre altele, a avertizat asupra unei „brutalizări alarmante” a activităților de spionaj rusesc. După atacul asupra Ucrainei, este de așteptat ca „pragul de inhibiție pentru operațiunile de informații” să continue să scadă. Rivalitatea de sistem, care mocnește de multă vreme, s-a transformat acum într-o luptă deschisă.
În viitor, este de așteptat ca spionajul rusesc să fie „și mai conspirativ”. Sunt de așteptat atât atacurile cibernetice, cât și spionajul și chiar asasinarea opozanților regimului rus care trăiesc în Germania. O „amenințare în sfera politică” sunt, de asemenea, campaniile de dezinformare și de influență, precum și „narațiunile pro-rusești răspândite de autoritățile ruse”, care pot fi așteptate să devină „mult mai ofensive și agresive”. Aici, Rusia folosește toate canalele de răspândire a relatărilor false, cărora Haldenwang le-a atribuit „relevanță distrugătoare pentru democrație”, de asemenea cu ajutorul „influencerilor” pro-ruși și al „politicienilor activi cu legături speciale cu Rusia, dintre care unii răspândesc propaganda rusă în Bundestagul german – din convingere profundă sau pentru că se dau bani pentru asta”.
La fel ca și președintele BND, Haldenwang a precizat, de asemenea, că, pe termen lung, amenințarea mult mai mare la adresa securității și intereselor germane va veni din partea Chinei: „Rusia este furtuna, China este schimbarea climatică”. ”Să nu piardă din vedere pericolele pentru democrație în fața provocării sporite pe care o reprezintă situația internațională. Acest lucru este valabil în special pentru lupta împotriva extremismului violent de dreapta și a ideologilor Noii Drepte. În următoarele câteva luni se va observa în ce măsură extremiștii de dreapta reușesc să exploateze protestele împotriva crizei economice și a inflației. Aceasta este încă o întrebare deschisă. În spectrul stângii orientate spre violență, antimilitarismul capătă din nou importanță pe fondul ajutorului german pentru armament acordat Ucrainei. Sub impresia retragerii NATO din Afganistan, amenințarea reprezentată de islamism a crescut din nou recent”.
Președinta MAD, Martina Rosenberg, a raportat că autoritățile sale au monitorizat activitatea de spionaj rusesc „la un nivel ridicat” timp de „mulți ani” înainte de atacul asupra Ucrainei. Ar fi spionate structurile de apărare și planificarea viitoare a Bundeswehr, industria de armament, acum și livrările de arme către Ucraina și sprijinul pentru pregătirea soldaților ucraineni în Germania. Recent, s-a observat că dronele survolează în mod repetat locațiile Bundeswehr unde au loc astfel de cursuri de pregătire militară. Bundeswehr este ținta campaniilor de dezinformare rusești în statele NATO din Europa de Est, precum Lituania și Slovacia, unde are trupe. Există încercări de subminare a încrederii populației în NATO prin rapoarte false țintite.
Autoritatea sa se concentrează în continuare pe lupta împotriva extremiștilor de dreapta din trupe, a subliniat Rosenberg. Numărul de anchete relevante a crescut de la 574 la 688 între 2020 și 2021. Anul trecut au fost identificați 11 extremiști și 31 de persoane „cu o lipsă de loialitate față de Constituție”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
