Iranul a introdus pe lista neagră oficiali și instituții ale UE
Autor: Elena Didila | Publicat pe: 27 oct 2022, 08:20
WhatsApp
foto Agerpres
foto Agerpres
Iranul a introdus pe lista neagră a UE instituții de presă ca răzbunare pentru măsurile punitive ale Uniunii asupra poliției din cauza reprimării protestelor Mahsei Amini.

Mișcarea vine după ce UE a impus, săptămâna trecută, noi sancțiuni pentru drepturile omului împotriva poliției morale și a 11 oficiali, inclusiv ministrul iranian al Telecomunicațiilor, acuzându-i de implicare în reprimarea protestelor.

Printre cei sancționați s-au numărat și ministrul Informației al Iranului, divizia cibernetică a Gărzilor Revoluționare și o filială în uniformă a poliției naționale.

Violența de stradă a zguduit țara de la moartea lui Amini, pe 16 septembrie, la trei zile după ce a fost arestată de poliția morală pentru că ar fi încălcat codul vestimentar strict al femeilor din republica islamică.

Zeci de oameni, în principal protestatari, dar și membri ai forțelor de securitate, au fost uciși în timpul tulburărilor. Alte sute, inclusiv femei, au fost arestate.

Într-o declarație de miercuri, Ministerul de Externe al Iranului a anunțat sancțiuni împotriva a opt instituții și a 12 persoane cu sediul în UE pentru sprijinirea grupurilor teroriste”, ”incitarea la violență” și ”provocarea revoltelor, violenței și actelor teroriste” în republica islamică.

Măsurile iraniene marchează pentru prima dată când Teheranul a sancționat oficialii și instituțiile UE.

”Dacă Europa consideră că prin impunerea de sancțiuni împotriva Iranului poate obține avantaje în discuții, aceasta indică faptul că nu cunoaște Iranul”, a declarat Abolfazl Amouei, purtătorul de cuvânt al Comitetului de Securitate Națională al Adunării Iranului, citat de Euractiv. Amouei a numit măsurile un răspuns ”proporțional” la ”gesturile ostile” ale UE.

Entitățile vizate includ Prietenii Iranului Liber și Comitetul Internațional în Căutarea Justiției, două grupuri informale din Parlamentul European.

”Lista Neagră”

Deși lista neagră iraniană include politicieni europeni și francezi, precum parlamentarii europeni predominant de centru-dreapta până la extremă-dreapta sau foști parlamentari, ea nu vizează oficialii UE la nivel înalt.

Include șapte organizații și entități cu sediul în Franța și Germania: Liga Internațională împotriva Rasismului și Antisemitismului, două persoane de la ziarul tabloid german Bild, precum și versiunile persane ale radiodifuzorului german Deutsche Welle și Radio France Internationale pentru ceea ce Teheranul vede ca fiind promovarea ”terorismului” pe pământul iranian.

În plus, companiile Karl Kolb și Rhein Bayern Fahrzeugbau au fost incluse pe lista neagră pentru ”livrarea de gaze chimice și arme” fostului conducător irakian Saddam Hussein, despre care se spune că le-a folosit împotriva Republicii Islamice în anii 1980.

Sancțiunile iraniene includ interdicția de a deține viză și ”sechestrarea proprietăților și bunurilor lor pe teritoriul aflat sub jurisdicția Iranului”, se arată în comunicatul ministerului.

La începutul acestei săptămâni, Teheranul a anunțat deja măsuri împotriva mai multor persoane și entități britanice.

Separat, statele membre UE au convenit săptămâna trecută și asupra sancțiunilor împotriva a trei persoane și a unei entități pentru furnizarea de drone iraniene care au fost folosite de Rusia pentru a bombarda Ucraina în ultimele săptămâni.

Citește și:

Iranul livrrează 40 de turbine Rusiei, destinate industriei gazelor

'Succesele industriale' ale Iranului 'nu se limitează la domeniul rachetelor şi dronelor', a declarat directorul executiv al companiei iraniene de gaze (Iranian Gas Engineering and Development Company), Reza Noushadi, citat de agenţia de presă a Ministerului Petrolului, Shana.

'În prezent, 85% din instalaţiile şi echipamentele necesare industriei gazelor sunt fabricate în interiorul ţării şi, ţinând cont de această capacitate, recent a fost semnat un contract pentru exportul a 40 de turbine de fabricaţie iraniană în Rusia', a spus responsabilul. El nu a precizat când a fost semnat contractul sau când se preconizează că vor fi livrate turbinele.

În urma sancţiunilor decise de Occident după invazia Ucrainei la 24 februarie, Rusia şi-a redus sau întrerupt livrările către mai multe ţări europene, provocând o creştere a preţurilor la energie. Kremlinul afirmă că sancţiunile au împiedicat întreţinerea infrastructurii de gaze a Rusiei, blocând în special întoarcerea unei turbine Siemens trimise în Canada pentru reparaţii.

Citește mai mult AICI.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?