Iohannis la șefia NATO, mișcare de șah politic? Chirieac: Era în cărți de mult! România deranjează, strică apele la Bruxelles. Nicio altă națiune nu a mai făcut așa ceva
Data actualizării:
Data publicării:
Autor: Liana Ganea
WhatsApp
foto: Freepik
foto: Freepik
Cât de puternică ar fi candidatura președintelui României pentru funcția de secretar general al NATO? "N-ar fi făcut o mișcare sinucigașă Bucureștiul dacă nu exista ceva concret în spate!" - spune analistul politic Bogdan Chirieac.

România i-a notificat în mod oficial pe aliații NATO că îl propune pe președintele Klaus Iohannis în funcția de secretar-general al alianței, au transmis săptămâna trecută surse guvernamentale. Mark Rutte, premierul olandez în exercițiu, ar avea dificultăți în ceea ce privește obținerea voturilor necesare pentru a ocupa poziția de șef al NATO. Desemnat ca favorit în această cursă, Rutte se lovește de opoziția unor aliați din frontul estic, inclusiv Bulgaria, Ungaria, Turcia și România, informație confirmată recent și de către Bloomberg.

Analistul politic Bogdan Chirieac a avut o intervenție matinală la Radio România Actualități unde a explicat ce se întâmplă, în prezent, pe scena politică internațională și ce șanse are Klaus Iohannis să prindă scaunul de secretar general al NATO.

Interviul complet, aici:

Reporter RRA: Cât de puternică ar fi candidatura președintelui României pentru această poziție, evident - raportându-ne la contextul internațional din ce în ce mai dificil pe fondul războiului care continuă în Ucraina?

Bogdan Chirieac: Aparent, puțin puternică. Pentru că premierul Mark Rutte este acceptat deja de 22 de națiuni membre ale NATO. Și totuși România nu ar fi făcut acest demers la întâmplare. Probabil că aici se ascunde o mișcare de șah politic. Sunt câteva aspecte. Țările din Est, în cadrul NATO, sunt un pic neliniștite de faptul că alianța are merge cu două viteze și că atacul Rusiei asupra Ucrainei le vulnerabilizează în mod deosebit. Din acest punct de vedere, un secretar general al NATO din estul Europei ar liniști foarte mult flancul estic al Alianței.

De asemenea, mai este un zvon, și anume că Germania, care oficial și-a dat acordul, de fapt nu ar fi foarte încântată de Mark Rutte - secretar general. Și atunci "atacă" prin România, impunându-l pe președintele Klaus Iohannis. Este, cumva, același procedeu diplomatic pe care-l făcea Germania cu ani în urmă când bloca aderarea României la Schengen prin intermediul Olandei. Germania spunea da, dar Olanda spunea nu. Eh, acum poate că se întâmplă același fenomen cu România. România își pune un candidat și, sigur, lucrurile acestea deranjează mult, strică apele la Bruxelles vis-a-vis de Mark Rutte.

În orice caz, ambasadorul României la Bruxelles a făcut această solicitare, spunând că așteaptă reacția Cotroceniului. Deci nu este un zvon de presă, nu este o informație pe surse, este un demers oficial. Să vedem în ce constă această mișcare de șah pe care diplomația din România o dă în acest moment Spațiului Euroatlantic.

Reporter RRA: Care ar putea fi susținătorii României? Aliații din Est, inclusiv Turcia?

Bogdan Chirieac: Am înțeles că țările din Est ar dori un secretar general al NATO din Est. Ar putea fi Turcia, care este o țară foarte importantă în NATO, și lucrul acesta nu ar diminua cu nimic importanța statelor occidentale care reprezintă motorul NATO - SUA, Marea Britanie, Germania. Fiindcă, după cum știm, funcțiile militare cele mai importante ale NATO sunt împărțit între aceste state în mod tradițional. Singura problemă, cumva, este că președintele Biden a apucat să salute numirea lui Mark Rutte. Dar asta nu înseamnă că la masa verde nu se poate renegocia.

În orice caz, candidatura este puternică în plan extern, spre deosebire de intern unde credibilitatea sa este foarte redusă. În plan extern, președintele Klaus Iohannis se bucură de multă apreciere.

Reporter RRA: Cât de mult contează sprijinul SUA?

Bogdan Chirieac: Este esențial! Nu poți să pui un secretar general al NATO fără acordul Statelor Unite. Pentru că 70% din NATO înseamnă, în acest moment, SUA. Nu mai vorbim de avansul tehnologic excepțional! Asta nu înseamnă că SUA nu-și pot reformula opțiunea. Eu nu spun că se va întâmpla asta, și pare destul de puțin probabil, dar n-ar fi făcut o mișcare sinucigașă Bucureștiul dacă nu exista ceva concret în spate. Nicio altă națiune nu a mai făcut așa ceva! Știți bine, la preselecție se vorbea despre o femeie din Țările Baltice, premier, deci exista un profil de candidat. Și s-a renunțat la această opțiune tocmai fiindcă țările baltice care au suferit direct ocupația sovietică jumătate de secol sunt foarte belicoase, iar NATO spune că încearcă să evite pe cât posibil (face tot ce poate) un conflict direct cu Rusia. Și atunci au renunțat la opțiunea țărilor baltice, în țările nordice tot am avut secretar general al NATO... eh, în zona asta de sud-est n-a existat, nici n-avea cum să existe pentru că România de-abia în 2004 a intrat în NATO. Deci urmărim cu mare atenție ce se întâmplă la Bruxelles, de-o parte și de alta a Atlanticului în acest moment.

Reporter RRA: Anul trecut se vorbea și de Mette Frederiksen, premierul Danemarcei, apropos de poziția unei femei ca lider al blocului NATO. Dar în ce condiții credeți că România poate obține acum o poziție politică importantă, fie în conducerea NATO sau chiar în cea a Uniunii Europene?

Bogdan Chirieac: Cred că președintele Iohannis va obține o astfel de poziție, era în cărți înainte de această mișcare care înțeleg că este pregătită de multă vreme la NATO. Era în cărți opțiunea de a fi înalt reprezentant al UE pentru Ucraina. Și lucrurile astea se întâmplă pentru că nu s-ar fi mutat, totuși, alegerile prezidențiale fără niciun motiv solid. Comasarea și lista comună am înțeles de ce s-au făcut, dar nu s-ar fi mutat alegerile prezidențiale în septembrie fără să mai comasezi un tur al prezidențialelor cu parlamentarele așa cum se întâmpla până în 2004. Deci asta înseamnă că președintele Iohannis ar trebuie să termine mandatul mai repede pentru a ocupa funcția la Bruxelles. Domnia sa își dorește foarte mult o carieră internațională după cele două mandate de președinte al României.

Reporter RRA: Se poate schimba ceva dacă ne raportăm la alegerile din SUA?

Bogdan Chirieac: Alegerile din SUA sunt după ce va fi tranșată chestiunea secretarului general al NATO. De ce? Jens Stoltenberg pleacă la 1 octombrie. Alegerile din SUA sunt la începutul lui noiembrie. Deci, cu o lună și câteva zile înainte, lucrurile astea trebuie tranșate, plus că nu se va intra cum se intră în România cu candidații la Primăria Generală a Capitalei (probabil îi vom afla pe 9 iunie odată cu alegerile dacă o țin tot așa). Nu! În această primăvară lucrurile trebuie încheiate fiindcă are loc o tranziție logică și ordonată, nu dezordonată! E vorba de staff, de proceduri, de protocoale de securitate ș.a.m.d., candidatul nu va ieși pe 30 septembrie dintr-o cutie! Lucrurile astea se întâmplă la sfârșitul lui aprilie cu siguranță.

Reporter RRA: Și totuși, ce ar însemna pentru România ca președintele Klaus Iohannis să prindă o asemenea poziție, fie că ne raportăm la NATO sau la UE?

Bogdan Chirieac: Poziția la NATO înseamnă ridicarea României la un rang pe care nu l-a mai avut înainte. Și-așa, poziția de secretar general adjunct pe care o ocupă Mircea Geoană este foarte importantă. Țin minte când am fost refuzați la Madrid în 1997 cu intrarea în NATO din cauza faptului că nu reușisem să-l convingem pe fostul președinte american Bill Clinton. Acum, ca o țară ca România să ocupe funcția de secretar general al NATO e un lucru deosebit din toate punctele de vedere și să știți că va reverbera inclusiv în pozițiile economice ale României, inclusiv în imaginea sa în lume... E un lucru cu adevărat important ca un român să ocupe această funcție.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

Acest articol reprezintă o opinie.

WhatsApp
pixel