Într-o declaraţie făcută joi presei, academicianul clujean a explicat că între anii 1985-1987 a predat câteva articole de popularizare a istoriei noastre, cerute de rectorul de atunci al universităţii.
'Eu nu am semnat niciun acord de colaborare, cu nicio formă a Securităţii, interne sau externe. Dar, rugat de profesorul meu, academicianul Ştefan Pascu, fost rector al UBB, i-am predat, între anii 1985-1987, câteva articole de popularizare a istoriei noastre, 'pentru o publicaţie a emigraţiei române' (după cum mi-a spus). Mi-a şi adus apoi două numere dintr-o revistă apărută în Germania. Chiar dacă aş fi vrut să refuz, nu puteam, pentru că era şeful meu de catedră şi conducătorul meu de doctorat. Pe de altă parte, a publica înainte de 1989 în străinătate era ceva aproape de neimaginat. Era important şi pentru raportarea activităţii de cercetare, iar posibilităţi de publicare (în afara propagandei de partid) erau infime. Profesorul Pascu era liber să călătorească şi am fost convins că, în călătoriile sale, fusese rugat să dea materiale de istorie... Cred că de aceea apar pe acea listă publicată în Revista 22. Un alt motiv nu există! De altfel, în dreptul numelui meu scrie NU!', declară preşedintele Academiei Române şi rector al Universităţii Babeş-Bolyai, Ioan-Aurel Pop.
Acesta a adăugat că înainte de anul 1989 nu a fost lăsat să ia legătura cu emigraţia română şi că a călătorit doar în anumite ţări.
'Eu nu am fost lăsat înainte de 1989 să iau legătura cu emigraţia română, pentru că nu am putut călători decât în 'lagărul socialist' (o dată la Budapesta, o dată la Moscova, o dată la Varna, vara, plecând de la Costineşti...). De asemenea, mi s-a refuzat cererea de a pleca să studiez la Munchen paleografie latină. Primisem o bursă, dar Securitatea a refuzat, pe motiv că nu eram de încredere', a declarat academicianul clujean.
[citeste si]
Revista 22 a publicat joi un articol potrivit căruia prima listă a colaboratorilor aflaţi în legătura UM 0225, unitatea din cadrul Departamentului Securităţii Statului (DSS) care se ocupa de urmărirea emigraţiei româneşti conţine peste două sute de nume. Printre acestea s-ar afla şi unele cunoscute publicului larg şi active în spaţiul public, cum ar fi Ioan-Aurel Pop, noul preşedinte al Academiei Române.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
- Medeea Marinescu își explică lipsa de reacție publică după ce Florin Piersic a fost internat de urgență
- BANCUL ZILEI: Secretul ascuns al limbii române
- Medicul Alin Popescu, despre un aliment de pe masa de Paște: Preparat așa... e nenorocire completă / Asta e o regulă pe care mulţi nu o respectă, din păcate
- Tragedia din Vinerea Mare care a făcut înconjurul lumii. Peste 100 de români, majoritatea copii, au ars de vii în biserică
- Mircea Diaconu: E un fenomen, pe care nu-l sesizează aproape nimeni, care se petrece în România. Sunt vizați tinerii educați, IT-iștii, modernitatea țării
- Vasile Bănescu explică: De ce slujba de Înviere nu are loc în biserică. Când începe și când se termină sfânta slujbă a Paștelui
- Miracolul Luminii Sfinte? Ce știm despre aprinderea ei: Un arab și un turc verifică înainte Sfântul Mormânt
- Preotul Paul Iulius Negoiță, despre cea mai importantă tradiție de Înviere. Puțini mai respectă de Paște această regulă foarte veche, dar extrem de valoroasă
- Incendiu puternic lângă Mănăstirea Voroneț / Update: Există riscul ca focul să se extindă / foto în articol
- Mioara Roman îi trimite semne Oanei Roman, din lumea de dincolo, chiar în Săptămâna Mare / foto în articol