Oamenii de știință lansează un semnal de alarmă cu privire la inundațiile din Europa.

Inundațiile devastatoare din Europa Centrală au fost agravate de schimbările climatice și oferă o imagine sumbră a viitorului continentului cu cea mai rapidă încălzire din lume, susțin oamenii de știință.

Furtuna Boris a devastat țări precum Polonia, Republica Cehă, România, Austria și Italia, provocând cel puțin 24 de decese și pagube de miliarde de lire sterline.

Grupul World Weather Attribution (WWA) a declarat că o perioadă recentă de patru zile a fost cea mai ploioasă înregistrată vreodată în Europa Centrală - o intensitate devenită de două ori mai probabilă din cauza schimbărilor climatice.

Ca o notă pozitivă, furtuna a fost bine prognozată, ceea ce înseamnă că unele regiuni au fost mai bine pregătite, evitând probabil mai multe decese.

Oamenii de știință de la WWA stabilesc cât de mult au contribuit schimbările climatice la un eveniment meteorologic extrem prin compararea acestuia cu un model care arată cât de gravă ar fi putut fi furtuna, seceta sau valul de căldură respectiv într-o lume în care oamenii nu ar fi ars combustibili fosili timp de aproape 200 de ani.

Felul de precipitații declanșate de Boris este, din fericire, încă rar - se așteaptă să apară aproximativ o dată la 100-300 de ani în climatul actual, care s-a încălzit cu aproximativ 1,3 grade Celsius din cauza emisiilor de gaze cu efect de seră.

Dar dacă încălzirea va ajunge la 2 grade Celsius, episoade similare vor deveni cu 5% mai intense și cu 50% mai frecvente, a avertizat WWA.

În lipsa unor măsuri climatice mai ambițioase, se așteaptă ca încălzirea globală să ajungă la aproximativ 3 grade Celsius până la sfârșitul secolului.

„Cu siguranță vom vedea mult mai multe astfel de fenomene în viitor”, a declarat Friederike Otto, lector în știința climei la Imperial College London și coautor al studiului WWA.

„Este semnătura amprentei absolute a schimbărilor climatice [...] faptul că recordurile sunt depășite cu o marjă atât de mare”, a mai precizat Otto.

Schimbări climatice

Ploile record se încadrează în modelul mai larg al modului în care clima Europei se schimbă într-o lume care se încălzește.

Europa este continentul care se încălzește cel mai rapid. Ultimii cinci ani au fost, în medie, cu aproximativ 2,3 grade Celsius mai calzi decât în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, conform serviciului climatic Copernicus.

Acest lucru aduce nu numai valuri de căldură mult mai frecvente și mai intense, ci și precipitații mai extreme, în special în nordul și centrul Europei. Situația este mai complicată în sudul Europei, din cauza schimbării tiparelor meteorologice la scară largă.

Cel mai simplu motiv pentru precipitații mai intense într-o lume mai caldă este că o atmosferă mai caldă poate reține mai multă umiditate - aproximativ 7% pentru fiecare 1°C. Această umiditate suplimentară poate duce la precipitații mai abundente.

Unul dintre motivele pentru care Boris a produs atât de multă ploaie este că sistemul meteorologic s-a „blocat”, revărsând cantități uriașe de apă peste aceleași zone timp de câteva zile.

Există unele dovezi conform cărora efectele schimbărilor climatice asupra curentului jet - o bandă de vânturi rapide care circulă la mare înălțime în atmosferă - ar putea face ca acest fenomen de „blocaj” să fie mai frecvent. Acest lucru este încă supus dezbaterii.

Chiar dacă nu vom avea mai multe sisteme meteorologice „blocate” în viitor, schimbările climatice înseamnă că orice sistem care rămâne blocat poate transporta mai multă umiditate și, prin urmare, poate fi dezastruos.

„Aceste fenomene meteorologice s-au produs într-un climat mai cald din cauza emisiilor noastre de gaze cu efect de seră, astfel încât intensitatea și volumul precipitațiilor au fost mai mari decât ar fi fost în alte condiții”, explică Richard Allan, profesor în știința climei la Universitatea din Reading.

Prognozele meteorologice se îmbunătățesc continuu și, în acest caz, nivelurile uriașe de precipitații care au declanșat inundațiile au fost prognozate cu câteva zile înainte.

Acest lucru a însemnat că au putut fi puse în aplicare pregătirile pentru inundații.

Acesta este parțial motivul pentru care numărul morților nu a fost la fel de mare ca cel al inundațiilor majore anterioare din 1997 și 2002, chiar dacă ploile recente au fost mai abundente în multe locuri și inundațiile au acoperit o suprafață mai mare.

„După cele două inundații anterioare, s-au cheltuit mulți bani pentru instalarea și actualizarea sistemului de apărare împotriva inundațiilor”, explică Mirek Trnka de la Institutul de Cercetare a Schimbărilor Globale din Republica Cehă, una dintre țările cele mai afectate de inundații.

În orașul Brno, de exemplu, unde își are sediul profesorul Trnka, nu toate barierele de protecție împotriva inundațiilor fuseseră finalizate, însă avertizarea prealabilă a permis autorităților să consolideze zonele în care mai era de lucru.

Protecție împotriva inundațiilor

Nu peste tot în Europa a fost la fel. UE a promis 10 miliarde de euro în reparații de urgență pentru a ajuta zonele afectate.

„Acest lucru arată cât de costisitoare sunt schimbările climatice”, spune Otto.

În ultimele decenii, îmbunătățirea protecției împotriva inundațiilor a protejat în mare măsură comunitățile de efectele crescute.

Există însă îngrijorări cu privire la faptul că temperaturile în creștere - și, prin urmare, precipitațiile extreme din ce în ce mai abundente - ar putea să le facă ineficiente.

„Gravitatea inundațiilor va crește considerabil în viitor, astfel încât, dacă se mențin măsurile de protecție împotriva inundațiilor la același nivel ca în prezent, impactul ar putea deveni insuportabil pentru societățile din Europa”, explică Francesco Dottori de la Uniunea Internațională a Științelor Solului din Pavia, Italia.

Există, desigur, o modalitate clară de a împiedica agravarea acestor precipitații - reducerea emisiilor de gaze care încălzesc planeta, cum ar fi dioxidul de carbon.

„Simulările noastre arată că, dacă reușim să menținem încălzirea globală viitoare sub 1,5 grade Celsius, care este unul dintre obiectivele acordului de la Paris, atunci pagubele provocate de viitoarele inundații vor fi reduse la jumătate în comparație cu scenariul situației actuale”, adaugă Dottori.

Altfel, știm ce se va întâmpla cu aceste evenimente în viitor, spune profesorul Allan.

„Intensitatea precipitațiilor și aceste fenomene meteorologice nu vor face decât să se înrăutățească”, a mai precizat acesta, conform BBC.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News