Analiza The Guardian:

Este doar cel mai recent dezastru meteorologic care a lovit țara. În urmă cu șase luni, 12 persoane au murit pe insula sudică Ischia într-o alunecare de teren declanșată de ploile torenţiale. Alți unsprezece au fost uciși în septembrie anul trecut de inundațiile fulgerătoare în regiunea centrală Marche.

În iulie anul trecut, pe fondul unui val de căldură și a celei mai grave secete din Italia de cel puțin șapte decenii, o avalanșă de gheață în Alpii italieni a ucis 11 persoane.

În întreaga Europă, pe măsură ce concentrațiile atmosferice de dioxid de carbon cresc, la fel crește și vremea extremă – ani consecutivi de secetă au afectat fermierii din Spania și sudul Franței, în timp ce anul trecut au avut loc valuri de căldură fără precedent pe tot continentul.

„Schimbările climatice sunt aici și trăim consecințele. Nu este o perspectivă îndepărtată, este noua normalitate”, a declarat pentru Paola Pino d’Astore, expert la Societatea Italiană de Geologie a Mediului (SIGEA), pentru agenția Reuters.

Experții spun că geografia Italiei o face deosebit de vulnerabilă la dezastrele climatice: geologia sa variată o face predispusă la inundații și alunecări de teren, în timp ce încălzirea rapidă a mărilor, de pe fiecare parte a țării, o fac vulnerabilă la furtuni din ce în ce mai puternice, pe fondul temperaturilor în creștere.

Linia de front a crizei climatice s-a aflat până acum în sudul global, ceea ce a dus la refrenul adesea repetat conform căruia cei mai puțin responsabili de criza climatică se confruntă cu cele mai grave efecte. Dar pentru Italia acum, și probabil în curând pentru restul Europei, inamicul este la porți.

În august anul trecut, o stație meteo din apropiere de Siracuza, pe insula de sud a Sicilia, a înregistrat 48,8 C, cea mai ridicată temperatură măsurată vreodată în Europa. În timp ce lumea duce o bătălie pierdută pentru a menține creșterea temperaturilor medii globale sub 1,5 C, în Italia temperaturile medii din ultimii 10 ani sunt deja cu 2,1 C mai mari decât în vremurile preindustriale.

Coldiretti, un grup național de fermieri, spune că numărul de evenimente meteorologice extreme înregistrate vara trecută, inclusiv tornade, pietre uriașe de grindină și fulgere, a fost de cinci ori mai mare decât numărul înregistrat în urmă cu un deceniu. Și, la fel ca în multe părți ale lumii deja simțit impactul deteriorării climatice, fermierii sunt cei care suferă cel mai mult: seceta severă de anul trecut a făcut ca recoltele să scadă cu până la 45%.

Grupul de mediu WWF Italia a declarat că eliminarea pădurilor și a vegetației care absorbe apă de-a lungul malurilor râurilor din Emilia-Romagna a amplificat dezastrul din această săptămână. Experții spun că este rezultatul anilor de construcții adesea nereglementate și de agricultură la scară industrială.

În ciuda creșterii dezastrelor meteorologice extreme, factorii de decizie italieni abia încep să intervină. Ministerul Mediului a publicat primul „Plan național de adaptare la schimbările climatice al țării”, în decembrie 2022 –  cu aproape patru ani de întârziere.

„O politică de adaptare la schimbările climatice care depășește modul de a gestiona situațiile de urgență și ia în considerare efectele planificării obișnuite este din ce în ce mai urgentă”, a declarat WWF Italia într-un comunicat.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News