Întrebat despre sursa geniului său, Albert Einstein nu a avut nicio îndoială când a răspuns. ”Cred în intuiție și inspirație. Uneori simt că am dreptate. Nu știu dacă chiar am”, a spus acesta pentru Saturday Evening Post în 1929. Este mult mai bine să ai încredere în acele instincte și să le testezi mai târziu decât să le îndepărtezi de la început, a spus Einstein.

Fizicianul nu era deloc singur în această filozofie. De asemenea, a fost o mare parte a strategiei lui Coco Chanel. ”Moda este în aer, născută în vânt. Se intuiește”, a spus creatoarea de modă. 

Senzația este una pe care o putem recunoaște cu toții. Indiferent dacă luăm în considerare un posibil nou loc de muncă sau judecăm onestitatea cuiva, este posibil să avem o bănuială inefabilă atunci când ceva este bine sau greșit, fără a putea articula exact motivele judecății.

Mintea noastră poate fi surprinzătoare

Cu toate că intuiția pare ceva efemer, aceasta poate fi testată. Înțelegerea științifică a intuiției începe cu un joc de laborator cunoscut sub numele de Iowa Gambling Task, scrie BBC. 

Participanților li se prezintă patru teancuri de cărți pe ecranul computerului. De fiecare dată când se întoarce o carte, vor primi fie o recompensă în bani, fie o penalizare. Două dintre pachete tind să ofere recompense relativ mari, dar penalități și mai mari – ceea ce înseamnă că, în multe rânduri, vor duce la o pierdere. Celelalte două pachete oferă recompense relativ mici, dar penalități și mai mici, ceea ce înseamnă că sunt opțiunea mai sigură.

Participanților nu li se spune ce pachete vor fi profitabile, dar după aproximativ 40 de încercări, mulți oameni încep să-și formeze o bănuială despre care dintre ele vor duce la câștiguri mai mari. Mintea inconștientă a participanților, se pare că începe să observe tiparele de câștiguri și înfrângeri, chiar dacă nu pot explica motivul pentru care fac aceste alegeri, dincolo de a avea un ”sentiment instinctiv”.

Important este că îmbunătățirile performanței urmează adesea schimbări fiziologice sistematice pe măsură ce participanții își iau deciziile. Când încep să se apropie de punțile mai riscante, de exemplu, majoritatea oamenilor încep să manifeste un răspuns la stres, cum ar fi o ușoară modificare a bătăilor inimii și transpirație. Aceste modificări, cunoscute sub numele de ”markeri somatici”, par să acționeze ca un avertisment care împiedică participantul să facă o alegere greșită și pot sta la baza sentimentului de a avea o senzație instinctivă. 

Intuiția ne ține departe de probleme

Fără acest tip de intuiție, oamenii se pot confrunta cu probleme serioase în viața reală. Unii pacienți cu deficiențe neurologice nu sunt capabili să formeze markeri somatici, de exemplu. Fără sentimente care să-i ghideze, ei rămân adesea blocați în ”paralizia analizei” atunci când li se cere să facă o alegere. Și când iau o decizie, nu reușesc să vadă riscurile a ceea ce fac. S-ar putea să-și investească toți banii într-o propunere de afaceri slabă, de exemplu, în timp ce alții ar fi avut un instinct puternic de a nu avea încredere în afacere.

Astfel de observații sugerează că intuițiile noastre sunt o parte esențială a setului nostru de instrumente de luare a deciziilor, abilități care dacă sunt ignorate, aduc cu sine un risc. 

Dovezile pentru importanța senzațiilor instinctive sunt mai numeroase în studiile de detectare a minciunilor. Oamenii tind să fie mai preciși în a judeca onestitatea cuiva ​​dacă li se cere să meargă pe mâna intuiției lor, comparativ cu atunci când li se cere să se gândească la asta și să își verbalizeze motivele.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News