„Intrarea” Japoniei în Europa, o șansă și pentru România. Blocul anti-SUA creat de China și Rusia împinge Japonia către o decizie istorică
Săptămâna trecută, în timpul vizitei președintelui chinez Xi Jinping la Moscova, presa a trecut în subsidiar un moment cel puțin la fel de important: Vizita la Kiev a premierului japonez Fumio Kishida.
În cadrul emisiunii Obiectiv EuroAtlantic, în ediția de săptămâna trecută, difuzată de DefenseRomania, profesorul Valentin Naumescu a analizat cele două evenimente.
Valentin Naumescu este profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii „Babeş‑Bolyai” din Cluj-Napoca (UBB), preşedintele think-tank‑ului Iniţiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE) și autorul volumului „Războiul pentru supremație SUA-China și cele cinci forțe care schimbă lumea Consecințe pentru România”.
El nu crede că prezența liderului japonez în Ucraina, în același timp când președintele chinez se afla în Rusia, e o coincidență. Profesorul Naumescu remarcă o schimbare în politica externă a Japoniei, care forțată de ascensiunea Chinei, înțelege că tabăra occidentală e soluția.
„Exact în ziua în care Xi Jinping își începea vizita la Moscova, premierul Japoniei se afla în Ucraina și vizita Bucea, precum și alte locuri încărcate cu acest simbolism tragic al agresiunii Rusiei în Ucraina. E o schimbare a profilului strategic în ultimii ani, schimbare accelerată de războiul împotriva Ucrainei”, arată Valentin Naumescu.
„Japonia începuse de mai mulți ani o schimbare în politica externă și de securitate, inclusiv prin înarmare, ceea ce era o noutate față de caracterul pacifist, neutru, non-intervenționist și chiar izolaționist al Japoniei postbelice. Ridicarea Chinei în această postură în care amenință supremația mondială americană, a determinat Japonia să se reorienteze și să înțeleagă că doar venind mult mai aproape, sau chiar în interiorul echipei occidentale, își poate asigura un viitor și poate avea o perspectivă de securitate.
Japonia face parte din G7, dar acela e un format mai mult economic. În rest Japonia nu avea o mare implicare în politica internațională și cu atât mai puțin în Europa. Prin această vizită (n.r. în Ucraina), premierul japonez arată că Japonia se desparte de drumul pe care a luat-o China, marele rival istoric și strategic al Japoniei în Asia. Arată că susține Ucraina și e de partea valorilor occidentale. Arată că Japonia e dispusă să se integreze mult mai mult în această echipă occidentală, jucând nu doar economic și tehnologic, dar și printr-un ajutor concret pentru Ucraina”, a precizat expertul.
„Intrarea” Japoniei în Europa, o șansă și pentru România?
În contextul în care există semnat recent un parteneriat strategic între România și Japonia, profesorul Naumescu a fost întrebat dacă România ar putea profita de această schimbare de paradigmă a politicii internaționale a Japoniei, dezvoltând relații tehnologice și chiar militare cu puterea asiatică. Valentin Naumescu e de părere că acest lucru ar fi unul foarte bun, dar clasa politică din România nu a reușit să fructifice mereu oportunitățile pe care le-a avut.
„Din păcate în ultimii 30 de ani prezența Japoniei nu a fost substanțială în economia noastră”, a arătat profesorul Valentin Naumescu care a amintit că România a avut în ultimii ani câteva tentative de apropiere economică cu China, care nu s-au concretizat.
„În ultimii ani, când lucrurile au devenit tot mai clare și se putea vedea că se naște un bloc anti-occidental și anti-american coordonat de China, la care s-a adăugat Rusia, practic SUA au reușit să dea semnale politice convingătoare pentru aliații din Europa Centrală și de Est și să anihileze acel format 17+1 al Chinei în regiune”, a conchis profesorul Valentin Naumescu.
Urmărește integral emisiunea „Vizita lui Xi Jinping la Moscova: Prăbușirea Rusiei ca mare putere mondială”, în care profesorul Valentin Naumescu analizează evenimentul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News